Campania electorală 2014 - Partizanate fățișe, manipulări, dezinformări. Exploatarea sensibilităților naționale și religioase

5 May 2015
Bucuresti

Categorii:

Etică (abateri deontologice)  |  TV

Descriere:

Mediul politic și instiuțiile de presă apropiate acestuia au demonstrat că nu au învățat nimic din experiența campaniilor din 2004, 2008, respectiv 2009 și au persistat în iluzia că propaganda mediatică garantează succesul electoral. Arsenalul mediatic pus în funcțiune în sprijinul principalului favorit, premierul Victor Ponta, a avut, din nou, mai degrabă un efect de bumerang. Electoratul pare să se fi îndreptat masiv spre surse altenative de infomare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie către social media.

Campania electorală a fost dominată de partizanate mediatice fățișe, dezinformări și atacuri la persoană, unele cu accente naționaliste. Susținerea unuia dintre candidați a fost asumată de două canale de știri apropiate coaliției aflate la guvernare (Antena 3 și RomâniaTV), fiind însoțită de atacuri la adresa contracandidaților. Din arsenalul canalelor de știri nu au lipsit dezinformările, instigările la discriminare prin invocarea etniei sau religiei unuia dintre candidați[1]. Principalele ținte ale acestora au fost principalul candidat al opoziției, Klaus Iohannis, și candidatul independent Monica Macovei.

Învingătorul cursei prezidențiale a reușit să câștige în ciuda unor atacuri, adeseori extrem de murdare, venite atât din tabăra media apropiată premierului (Antena 3, România TV), cât și din cea apropiată fostului președinte și a candidatei sale, Elena Udrea (B1 TV, Evenimentul zilei).

Dezbaterile relevante pe teme legate de atribuțiile constituționale ale Președintelui au lipsit din peisajul media, moderatorii și comentatorii televiziunilor de știri insistând în emisiunile electorale pe subiecte legate de actualitatea politică imediată sau abordând teme ce nu țin de atribuțiile instituției prezidențiale.

Excesele editoriale au avut loc pe fondul nefuncționării CNA, din cauza blocajului instituțional generat de Parlament prin amânarea desemnării unor noi membri în locul celor ale căror mandate expiraseră. Unii radiodifuzori au profitat de această situație și au încălcat frecvent reglementările, o dovadă în acest sens fiind și abundența sesizărilor înregistrate de Consiliu în perioada campaniei electorale.

În urma monitorizării comportamentului editorial al principalelor posturi de televiziune înaintea primului tur al alegerilor, ActiveWatch a identificat principalele abateri manifestate în cadrul dezbaterilor electorale televizate:

1. Partizanate fățișe concretizate prin ostilitatea deschisă față de candidații indezirabili și eliminarea atitudinii critice față de candidații agreați de realizatorii TV.

2. Marginalizarea candidaților și a temelor electorale atât prin spațiul alocat, cât și prin prezentarea în exces a unor evenimente conexe campaniei electorale.

3. Încurajarea confruntărilor între politicieni, în detrimentul dezbaterii ideilor politice și fără a arăta preocupare față de agenda electoratului.

4. Promovarea și încurajarea atacurilor la persoană și proceselor de intenție, fără a asigura drept la replică ori probarea afirmațiilor cu probe temeinice.[2]

Între cele două tururi, mobilizarea partizană s-a accentuat, televiziunile de știri România TV și Antena conducând detașat clasamentul neregulilor sesizate la CNA. Conform ActiveWatch, „la cele două televiziuni cu acoperire națională, susținerea candidatului Victor Ponta a fost asimilată în politica editorială a posturilor atât pe durata, cât și înainte de startul oficial al campaniei editoriale”.[3]

În ziua scrutinului pentru al doilea tur al alegerilor, România TV și Antena 3 s-au antrenat într-o mobilizare disperată și ilegală a electoratului lui V. Ponta cu scopul de a-l determina să participe la vot, sfidând reglementările în vigoare.[4]

Un exemplu în acest sens este modul în care România TV a relatat despre situația secțiilor de votare din Paris. Cităm din sesizarea adresată de ActiveWatch Consiliului Național al Audiovizualului: „Sub titlul <>, postul România TV a stabilit o transmisiune în direct cu unul dintre reporterii aflați la Paris, în proximitatea unei secții de votare. Transmisiunea a fost întreruptă de persoane care-i acuzau pe reporter și operator că prezintă alterat situația de la secția de vot și că nu filmează persoanele care se aflau la coadă în acel moment. Situația a fost prezentată de realizatorii România TV ca fiind „agresiune”, cu titlul „Echipa România TV agresată de băsiști la Paris”. Apreciem că etichetarea posibililor agresori ca fiind „băsiști”, nu este doar tendențioasă, ci și în măsură să influențeze opțiunile electorale ale susținătorilor PSD sau ACL”.

După cel de-al doilea tur al alegerilor, ActiveWatch a transmis un comunicat de presă în care a susținut că „Duminică, Antena 3 și România TV au picat încă o dată examenul la educație civică și au demonstrat că sunt tributare unor modele de comunicare specifice regimurilor politice autoritare. Prin dezinformare, tentative de influențare a opțiunilor de vot, dar și de instaurare a panicii morale, cele două televiziuni redeschid o veche rană a mass-media românești: politizarea accentuată la nivel de breaslă și lipsa de coeziune în adoptarea și în asumarea unor minime norme profesionale. În opinia noastră, Antena 3 și România TV au abandonat în repetate rânduri interesul public, abandonându-se intereselor unui actor politic”.[5]

Sursa: Raportul FreeEx "Libertatea presei în România 2014-2015" publicat de ActiveWatch


[1]  Alegeri prezidenţiale 2014. Klaus Iohannis şi Monica Macovei, ţintele primelor dezinformări din campanie, Sebastian Zachmann, Adevărul, 10 octombrie 2014

[2]  Scrisoare deschisă adresată posturilor de televiziune naționale, ActiveWatch, 03.11.2014

[3]  Rezultate finale alegeri prezidențiale 2014: Antena 3 și România TV au pierdut alegerile, ActiveWatch, 18.11.2014

[4]  Rezultate finale alegeri prezidențiale 2014: Antena 3 și România TV au pierdut alegerile, ActiveWatch, 18.11.2014

[5]  Ibidem

Linkuri sursă:


Comentează:







Distribuie:

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – iunie 2015).
Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org.
Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.