Centrele de detenție CIA din România: Autoritățile au mușamalizat cazul, presa l-a ignorat

18 Mar 2013
Bucuresti, Palatul Parlamentului

Categorii:

Acces la informații de interes public

Descriere:

Un grav caz de abuz și încălcare flagrantă a drepturilor omului a fost mușamalizat de autoritățile române și ignorant de presa mainstream. Centrul Român pentru Jurnalism de Investigații (CRJI) a identificat în cadrul unei investigații transfrontaliere existența pe teritoriul României a unor centre de detenție operate de CIA. Pentru prima oară, un înalt oficial român, Ioan Talpeș, a recunoscut în 2012 că CIA a avut locații secrete în România, în timp ce un altul, eurparlamentarul Norica Nicolai, a declarat în 2013 că este nevoie de o anchetă judiciară în acest caz[1]. Generalul în rezervă Ioan Talpeș, fost director al Serviciului de Informații Externe, fost șef al administrației prezidențiale și consilier prezidențial pe probleme de securitate națională între 2001 și 2004, a confirmat că au existat locaţii CIA unde partea română nu avea control.

Conform investigației CRJI, în România au existat operațiuni protejate de președinți și guverne începând cu 2003, dar niciun procuror nu le-a investigat în ciuda unor plângeri penale, acțiuni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și cereri imperative din partea Parlamentului European și a Consiliului Europei. Din diverse rapoarte internaționale reiese că în România au fost deținuți sau tranzitați suspecți de terorism asupra cărora CIA este bănuită că a aplicat tehnici de tortură.

În România, ancheta parlamentară demarată în decembrie 2005 avea printre membri doi dintre cei mai importanți parlamentari: George Maior, în prezent directorul SRI și Theodor Meleșcanu, directorul SIE între 2012 - 2014. În timpul anchetei Senatului, Meleșcanu a ocupat și funcția de ministru al Apărării.

Comisia Parlamentară de anchetă a concluzionat în aprilie 2008, după trei ani de investigații, că astfel de închisori nu au existat în România. Anexele clasificate ale Comisiei Senatului au dispărut fără urmă, instituțiile din România susținând că nu mai dețin date cu privire la acele zboruri. „Singurul organism independent care ar putea investiga abuzurile servicilor secrete, Parchetul, nu a reacționat deloc” [2], se arată într-un articol publicat de CRJI.

Parteneriatul strategic dintre SUA, NATO și România a fost motivul invocat de autorități pentru refuzul de a oferi informații sau de a declanșa o anchetă în acest caz. Directorul SRI, George Maior, a reluat la începutul anului 2013 teza vulnerabilității la adresa securității naționale, susținând că investigațiile jurnalistice despre închisorile CIA din România expun țara pericolului terorist - „este perfect legitim să existe o investigaţie jurnalistică asupra presupuselor închisori CIA, problema e cui foloseşte; datorită acestor investigaţii putem fi mult mai expuşi din punct de vedere al pericolului terorist despre care vorbim. Diverse organizaţii iau de bune aceste emisiuni şi captează această posibilitate, iar România devine mai interesantă pentru ei decât era înainte”[3].

Sursa : Raportul FreeEx "Libertatea presei în România 2013" publicat de ActiveWatch


[1]  „ROantanamo – prinși în rețeaua CIA”, George Colgiu, Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, crji.org, 18 martie 2013. https://www.crji.org/articole.php?id=4200

[2]  Ibidem.

[3]  „Interviu cu George Maior, directorul SRI: Există centre de putere care vor să folosească SRI în bătălia prezidenţială din 2014”, Sabina Fati, Românialiberă.ro, 22 februarie 2013.

 

Linkuri sursă:


Comentează:







Distribuie:

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – iunie 2015).
Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org.
Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.