O parte a presei – canal de propagandă pentru o companie minieră

6 Dec 2013
Rosia Montana, Romania

Categorii:

Etică (abateri deontologice)  |  Piața de media  |  Editoriale (interne)  |  Economice  |  Din partea altor instituții/ persoane  |  TV  |  Radio  |  Presă scrisă  |  Internet  |  Publicitate  |  Audiențe

Descriere:

Acutizarea dificultăților economice ce afectează industria mass-media în ultimii ani a accentuat dependența multor instituții media de clienții mari de publicitate, consecința fiind adeseori sacrificarea interesului public și a libertății editoriale în favoarea promovării unui mesaj favorabil intereselor private ale unor actori economici. Cel mai flagrant caz rămâne al companiei RMGC[1], care a derulat în ultimii ani o agresivă campanie de promovare în media pentru a obține sprijin în vederea primirii avizelor guvernamentale necesare demarării contestatei exploatări aurifere de la Roșia Montană.

Mesajele în favoarea proiectului RMGC au inundat spațiul mediatic[2], multe dintre ele fiind mascate sub forma unor produse jurnalistice (advertoriale nemarcate ca atare). În plus, multe voci din presă au declanșat veritabile campanii de denigrare a celor care se opun exploatării, în contextul declanșării mișcărilor civice de protest împotriva inițiativelor legislative ale guvernului menite a facilita obținerea avizelor și demararea exploatării de către RMGC. Atacurile au depășit tradiționala divizare a presei autohtone (între cele două tabere politice) și s-au manifestat printr-un discurs aproape identic propagat de ambele tabere mediatice, ținta fiind aceeași: adversarii proiectului RMGC.

Protestatarii au fost catalogați printr-o serie de epitete jignitoare („hipsteri”, „eco-anarhiști”, „militanți de profesie”, „veleitari”, „rebeli fără cauză”, „pierde-vară”, „ecologiști de duminică”, „protestatari de vreme bună” etc.). Au fost reluate temele anilor ’90 (că mișcările de protest ar fi finanțate de cercuri oculte din străinătate), intelectualii care s-au opus public proiectului au fost calomniați și acuzați că au interese economice la Roșia Montană. Persoanele și grupurile supuse acestor atacuri nu au avut posibilitatea să-și exprime punctul de vedere în instituțiile media în care erau atacate.

Două personalități din lumea culturală care se opun proiectului de la Roșia Montană au fost victimele calomniilor postului Antena 3, care i-a acuzat că au interese economice în localitate, prezentând un document care conținea lista proprietarilor de terenuri din localitate. Prezentatorul emisiunii, colegii de platou și invitații, printre care se afla și premierul Ponta, au afirmat, printre altele că: „Am avut niște informații cu privire la cei care au cumpărat terenuri în Roșia Montană pentru că era vorba despre modul în care compania, în condițiile în care proiectul de lege ar trece, ar putea să exploateze sau nu. Avem extras din cartea funciară și aici sunt trecute persoane: Boia Constantin, Boia Nicolae (…). Mă interesează următorul lucru, la poziția a 12-a apare Patapievici Roman Horia. Deci domnul Patapievici” (Mihai Gâdea, moderatorul emisiunii). „Faptul că băsiştii Patapievici şi Mircea Mihăieş şi-au luat proprietăţi la Roşia Montană ca să fie despăgubiţi când or fi expropriaţi mi se pare superb” (Mircea Badea, prezentator la Antena 3)[3].

Voit sau nu, aceștia au omis să precizeze că Patapievici și Mihăieș dețin fiecare câte un metru pătrat de teren în localitate, achiziționati încă din 2006, ca un gest de solidaritate cu „cei care se luptau contra distrugerii sălbatice a localității”.[4]

Cazuri din anii precedenți au demonstrat că, de multe ori, există o legătură între publicitatea primită de la RMGC și conținutul editorial.[5]

În 2013, potrivit unei investigații realizate de platforma jurnalistică Rise Project, compania Roșia Montană Gold Corporation a avut relații economice cu: televiziunea de știri România TV (1.542.721 de lei), deținută printr-un interpus de deputatul PSD Sebastian Ghiță, precum și cu alte companii legate de numele acestuia (ex: Glar Construct SRL Ploiești - 2.599.319 de lei); agenția de PR și publicitate Republika Interactive (1.484.699 lei), casă de lobby angajată de RMGC, care a fost implicată și în campania electorală a președintelui Traian Băsescu, și care a transferat bani (122.910 lei) și către o companie a lui Ionel Blănculescu, consilier al premierului Victor Ponta; Corina și Camelia Voiculescu, fiicele lui Dan Voiculescu (468.264 de lei); televiziunile Antena 3 (495.936 de lei) și Antena 1 (580.872 de lei), din Grupul Intact (din care face parte și Jurnalul Național); Pro TV (959.414 lei), B1 TV 614.996 de lei), Kanal D (217.978 lei), Prima Tv (175.076 lei), Realitatea TV (75.116 lei), TVR (102.040 lei), Etno TV (12.710 lei), Alba TV (22.780 lei) și agenția de știri Mediafax (13.651 lei)[6].


Sursa: Raportul FreeEx "Libertatea presei în România 2013" publicat de ActiveWatch


[1]  Cazul RMGC este menționat și în rapoatele FreeEx din 2012, 2011, 2010.

[2]  „Pe cine a plătit RMGC în 2013”, RiseProject.ro, 6 decembrie 2013. http://www.riseproject.ro/articol/pe-cine-a-platit-rmgc-in-2013/

[3]  „Foto cu documentul care face lumină la Roșia Montană. Patapievici, Mihăieș și Greenpeace Ungaria, proprietari de terenuri la Roșia Montană”, Antena 3.ro, 1 septembrie 2013. http://www.antena 3.ro/romania/foto-cu-documentul-care-face-lumina-la-rosia-montana-patapievici-mihaies-si-greenpeace-ungaria-227458.html

[4]  „Derapaj. Patapievici și Mihăieș, înfierați pentru un metru de pământ la Roșia Montană”, Iulia Bunea, PaginaDeMedia.ro, 12 septembrie 2013. http://www.paginademedia.ro/2013/09/derapaj-patapievici-si-mihaies-infierati-pentru-un-metru-de-pamant-la-rosia-montana/

[5]  Vezi rapoartele FreeEx din 2012, 2011 și 2010.

[6]  „Pe cine a plătit RMGC în 2013”, RiseProject.ro, 6 decembrie 2013. http://www.riseproject.ro/articol/pe-cine-a-platit-rmgc-in-2013/

Linkuri sursă:


Comentează:







Distribuie:

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – iunie 2015).
Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org.
Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.