Contextul general - 2013

6 May 2014
Calea Plevnei 98, Bucuresti

Categorii:

Încălcarea libertății de exprimare  |  Atacuri  |  Etică (abateri deontologice)  |  Presiuni  |  Procese  |  Acces la informații de interes public  |  Conflicte de muncă  |  Tipul de media  |  Tipul de angajat media implicat  |  Legislație  |  Piața de media  |  Cenzură  |  Drept la protest  |  Drept la asociere  |  Agresiuni  |  Amenințări  |  Insulte  |  Altele  |  Editoriale (interne)  |  Politice  |  Economice  |  Din partea autorităților  |  Din partea altor instituții/ persoane  |  Altele  |  Dreptul la demnitate  |  Dreptul la imagine  |  Dreptul la viață privată  |  CEDO  |  Altele  |  Print  |  TV  |  Radio  |  Online  |  Reporter  |  Redactor  |  Redactor-șef  |  Editor  |  Editorialist  |  Prezentator  |  Fotoreporter / Cameraman  |  Blogger  |  Altele  |  TV  |  Radio  |  Presă scrisă  |  Internet  |  Publicitate  |  Audiențe  |  Libertate de exprimare  |  Viață privată  |  Acces la informații

Descriere:

În 2013, România s-a situat pe locul 45 în clasamentul anual al libertății presei[1], realizat de Reporteri fără Frontiere, înaintea SUA (locul 46), Ungariei (locul 64), Greciei (locul 99) sau Bulgariei (locul 100), dar în urma Cehiei (locul 13), Poloniei (locul 19) sau Franței (locul 39). Indicele Sustenabilității Mass-Media, realizat de IREX, constată că „Instituțiile mass-media din țară continuă să fie politizate și afectate de puternice interese de afaceri, care slăbesc echidistanța și libertatea presei”[2].

Cele mai importante evenimente din 2013 cu impact negativ asupra libertății de exprimare:

  • O parte semnificativă a presei este în continuare folosită de patroni ca armă în vederea obținerii unor avantaje politice și economice sau pentru a pune presiune pe justiție.
  • Politizarea discursului mediatic a fost evidențiată de decizia unor jurnaliști de a migra în mediul politic și de atacurile tot mai frecvente între oamenii din presă, în care predomină amenințările, injuriile și limbajul vulgar.
  • Unele instituții media folosesc abuziv dreptul la liberă exprimare pentru a intimida alte persoane/grupuri sociale/justiția/grupări politice. Două astfel de atacuri vulgare au generat reacții mai consistente și au provocat o necesară dezbatere privind calitatea discursului public în România.
  • Consiliul Național al Audiovizualului a sancționat aceste numeroase abateri, însă nivelul amenzilor este mic și nu este în măsură a descuraja astfel de practici.
  • Abaterile etice tot mai frecvente ale presei au fost sancționate de instanțe, în baza noului Cod Civil.
  • România s-a confruntat cu riscul ca insulta și calomnia să fie reintroduse în Codul Penal.
  • Codul insolvenței adoptat de Guvern prin Ordonanță de Urgență amenința existența unor instituții media.
  • Media își abandonează adeseori misiunea de a informa, în schimbul promovării unor mesaje favorabile intereselor unor entități private.
  • Cluburile de fotbal și structurile de conducere ale fotbalului impun presei acoperire mediatică favorabilă și fac victime în rândul jurnaliștilor.
  • Unele decizii recente ale CNA pun în pericol dreptul la liberă exprimare, sancționând dreptul la opinie, fără a ține cont de jurisprudența CEDO.
  • SRR adoptă regulamente interne ce afectează dreptul salariaților la liberă exprimare cu scopul de a proteja instituția de criticile venite din interior.
  • Unele instituții media și unii oameni din presă își somează colegii de breaslă să nu mai relateze critic despre ei, amenințând cu procese.
  • Mai mulți politicieni au cerut închiderea unor instituții media.
  • CNA s-a eschivat evitând să se pronunțe în două spețe ce pot fi interpretate ca acte de cenzură (cazul Ivanovici-RCS&RDS și serialul TVR „Moștenirea clandestină”).
  • CNA a fost ținta unor presiuni venite din zona politică și din partea radiodifuzorilor.
  • Conducerea și patronatul unuia dintre cele mai importante grupuri media au fost trimise în judecată pentru șantaj. În alte două cazuri separate, instanțele au pronunțat pedepse cu închisoare pentru șantaje de presă.
  • Se perpetuează comportamentele abuzive ale forțelor de ordine la manifestațiile de stradă. Au avut loc abuzuri fără precedent ale forțelor de ordine la Pungești, cu încălcarea mai multor drepturi constituționale ale cetățenilor.
  • Conducerea SRR a târât instituția într-un conflict cu unul din liderii sindicali, comițând o serie de abuzuri ce afectează imaginea radioului public.
  • Dificultățile financiare ale TVR continuă și după încheierea procesului de restructurare. TVR nu a reușit să se relanseze pe piață după încheierea procesului de restructurare.
  • TVR continuă să ofere servicii editoriale partidelor aflate la putere - emisiuni în care politicieni sunt invitați permanenți, parteneriate cu ministere prin care se ceda decizia editorială autorității guvernamentale.
  • Criza economică s-a acutizat în piața de media. Mai multe instituții media au încetat să existe. Unele ziare au renunțat la varianta print și există exclusiv în online.
  • Situația precară a jurnalistului în raport cu patronatul s-a amplificat în condițiile crizei economice din piața de media.
  • S-au înregistrat demiteri abuzive ale jurnaliștilor, întârzieri la plata salariilor, mulți jurnaliști sunt plătiți pe drepturi de autor.
  • Statutul jurnalistului este vulnerabilizat și mai mult odată cu a expirarea, în februarie 2014, a Contractului Colectiv de Muncă la nivel de ramură.

Sacrificarea independenței editoriale și a interesului public

Acutizarea dificultăților economice ce afectează industria mass-media în ultimii ani a accentuat dependența multor instituții media de clienții mari de publicitate, consecința fiind adeseori sacrificarea interesului public și a libertății editoriale în favoarea promovării unui mesaj favorabil unor diverse entități private. Cel mai flagrant caz rămâne al companiei RMGC[3], care a derulat în ultimii ani o agresivă campanie de promovare în media pentru a obține sprijin în vederea primirii avizelor guvernamentale necesare demarării contestatei exploatări aurifere cu cianuri de la Roșia Montană. Statutul jurnalistului este vulnerabilizat și mai mult odată cu expirarea Contractului Colectiv de Muncă la nivel de ramură în februarie 2014.

Fragilitatea economică accentuează dependența presei de alte structuri care influențează conținutul editorial. Un caz grav de presiune editorială (cazul Ivanovici-RCS&RDS) a scos la iveală existența unor clauze contractuale care afectează independența editorială. Liga Profesionistă de Fotbal și Federația Română de Fotbal impun televiziunilor acoperire mediatică favorabilă, iar televiziunile, la rândul lor, impun astfel de clauze jurnaliștilor. Sesizată de ActiveWatch, CNA s-a eschivat și a evitat să se pronunțe în acest caz.

Instituții media și jurnaliști critici sunt hărțuiți de clubul de fotbal Steaua, care folosește audiențele aduse de echipă ca instrument de presiune editorială, recurgând la insulte, amenințări, blocarea accesului la informații și folosindu-se de influența asupra redacțiilor pentru a schimba moderatorii unor emisiuni. O emisiune difuzată în direct a fost întreruptă la câteva minute după start pentru că urma să facă dezvăluiri despre antrenorul acestei echipe.

Televiziunea Antena 1 a încercat să impună realizatorului unui program de satiră pe teme social-politice o serie de teme tabu, motiv pentru care realizatorul (Mihai Bendeac) a renunțat la contractul pe care îl avea cu postul respectiv.

Directorul General Interimar al TVR, Stelian Tănase, a oprit difuzarea unui documentar în timp ce acesta era transmis de TVR Moldova, pe motiv că ar fi făcut propagandă comunistă. Comisia de Etică și Arbitraj din TVR a considerat intervenția ca fiind „arbitrară”, „excesivă” și „hazardată”.

SRR a adoptat un Regulament de prezență și comunicare în mediul online care îngrădește nejustificat libertatea de exprimare a salariaților și colaboratorilor SRR, interzicând exprimările critice la adresa instituției sau a persoanelor din cadrul ei.

Dosarul de șantaj în care sunt implicați patronatul și conducerea societăților aparținând  grupului media controlat de familia Voiculescu a adus noi dovezi că media este în continuare folosită de patroni ca armă în vederea obținerii unor avantaje politice și economice. După declanșarea anchetei penale de șantaj și arestarea directorului Sorin Alexandrescu, instituțiile media deținute de familia Voiculescu au pornit un atac concertat împotriva sistemului judiciar, pe care l-au acuzat că este subordonat președintelui Băsescu. Drept urmare, procurorii DNA au pus sub acuzație în premieră un grup media, patronii și administratorii săi pentru folosirea instituțiilor media cu scopul de a influența deciziile magistraților.

Abuzuri ale autorităților/Instigări ale demnitarilor

Abuzurile forțelor de ordine împotriva manifestanților au continuat și în 2013. Intervenția brutală, excesivă și disproporționată a Jandarmeriei la Pungești, prin impunerea unei zone de siguranță publică, a afectat drepturi fundamentale ale cetățenilor, cum ar fi dreptul la liberă circulație, dreptul la întrunire și dreptul la liberă exprimare.

Președintele, primul ministru și directorul SRI au instigat împotriva celor care au protestat în stradă față de proiectul RMGC. Maior i-a etichetat pe protestatari drept eco-anarhiști, în timp ce președintele și primul ministru au cerut intervenția forțelor de ordine pentru eliberarea străzilor.

Putem spune că statul a acționat ca protector al unor corporații în fața propriilor cetățeni.

Pornirile totalitare ale unor politicieni au ieșit la iveală atunci când au cerut închiderea unei televiziuni. Mihail Neamțu, Cristian Preda și consilierul prezidențial Sebastian Lăzăroiu au cerut public închiderea postului de știri Antena 3. Președintele Traian Băsescu și-a continuat războiul personal cu Antena 3, jignind un jurnalist al postului într-o conferință de presă ce a avut loc la Palatul Cotroceni, la începutul anului 2014.

Atacuri murdare între taberele media

Fenomenul politizării presei, menționat în raportul FreeEx pe anul 2012, s-a intensificat și s-a manifestat inclusiv prin atacuri violente între taberele media arondate taberelor politice. De asemenea, a continuat migrarea jurnaliștilor spre mediul politic. În acest context, vocile independente se aud tot mai greu, iar subiecte importante, de interes public, trec aproape neobservate, pătrunderea lor în agenda publică fiind blocată de scandaluri politice.

Amenințările, jignirile, atacurile murdare la persoană au devenit ingrediente ale ofertei editoriale a numeroaselor canale de știri care emit pe piața de televiziune națională. Din păcate, aceste atacuri atrag atenția numai atunci când „victimele” sunt personalități publice.

Consiliul Național al Audiovizualului a sancționat aceste numeroase abateri, însă sancțiunile aplicate sunt destul de mici și nu sunt în măsură să descurajeze acest tip de comportament. Un efect mai puternic ar putea să-l aibă acțiunile în instanță. Mai multe sentințe pronunțate de instanțe în ultimul an au oferit satisfacție celor care au fost victime ale abuzuri de presă.

Unele instituții media și unii jurnaliști au ales să răspundă acestor atacuri folosind un alt instrument de intimidare, care intră în conflict cu dreptul la liberă exprimare. Aceștia își somează colegii de breaslă să nu mai relateze critic despre ei, să nu le mai folosească imaginea, amenințând cu procese.

Inițiative legislative care amenință libertatea de exprimare

Libertatea de exprimare rămâne sub pericolul reincriminării insultei și calomniei. În luna mai, Curtea Constituțională a luat o nouă decizie prin care afirmă că atingerile aduse onoarei și reputației unei persoane trebuie sancționate penal. Pe 12 decembrie 2013, Camera Deputaților a adoptat, în plen, fără consultare, printre altele, un amendament la o lege de modificare a unor acte normative prin care insulta și calomnia erau reincriminate penal. Datorită unor alte prevederi aberante conținute în proiectul de lege, acesta a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 3 din 15 ianuarie 2014 și, ulterior, respins de Senat.

Pe 1 februarie 2014 a intrat în vigoare noul Cod Penal, adoptat de Parlament în 2009. Insulta și calomnia nu apar, deocamdată, în acest cod. Din păcate, evenimentele din 2013 ne arată că pericolul reincriminării insultei și calomniei este iminent.

O altă inițiativă legislativă ce a amenințat libertatea presei a fost Ordonanța de urgență privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență adoptată pe 2 octombrie de Guvern. Ordonanța prevedea suspendarea licențelor audiovizuale în cazul societăților comerciale care intră în procedură de insolvență. Curtea Constituțională a declarat această ordonanță ca fiind neconstituțională.

Plenul Parlamentului European a adoptat în mai 2013 o Rezoluție care conține un amendament privind introducerea unor măsuri legislative care să interzică la nivelul statelor membru ale UE infiltrarea în redacții a agenților sub acoperire din serviciile de informații. Rezoluţia Parlamentului European din 21 mai 2013 referitoare la „Carta UE: norme standard pentru libertatea mass-mediei în UE” a fost inițiată de Renate Weber, iar amendamentul a fost propus de ActiveWatch.

Corupție în presă

Un nou caz grav de șantaj de presă a apărut în 2013. Conducerea și patronatul unuia dintre cele mai importante grupuri media au fost trimise în judecată pentru șantaj. Aceștia au folosit informațiile obținute prin intermediul relațiilor politice ale patronatului cu conducători ai unei instituții publice (ANAF) pentru a șantaja conducerea celui mai puternic distribuitor de servicii de televiziune (RCS&RSD) cu scopul de a semna un contract comercial avantajos. Grupul șantajat (RCS&RDS) este, la rândul său, implicat în practici corupte de business.

De asemenea, au apărut noi cazuri ale unor jurnaliști trimiși în judecată sau condamnați pentru șantaj de presă.

Reacția breslei la aceste abateri este destul de firavă. Ineficiența, slaba organizare și lipsa de reprezentare a structurilor asociative ale breslei sunt un simptom al puternicei divizări care afectează comunitatea media românească. Oamenii din presă nu manifestă voința de a-și defini, asuma și proteja drepturile și obligațiile profesionale, iar solidarizările sunt conjuncturale și mai degrabă reprezintă coalizări împotriva adversarilor mediatici decât solidarizări motivate de împărtășirea unor valori comune.

Mediile publice

Proaspăt ieșită dintr-un drastic proces de restructurare[4] impus de situația financiară gravă cu care se confruntă în ultimii ani, TVR nu a reușit să se relanseze și să se impună pe piață. Activitatea Consiliului de Administrație a fost marcată de o serie de conflicte interne, unii membri semnalând public diverse situații în care au considerat că se comit abuzuri sau că se fac cheltuieli nejustificate. Așteptata redresare financiară nu a venit, deși TVR a anunțat un profit operațional de 2,5 milioane de lei pentru anul 2013. Totuși, volumul imens al datoriilor instituției (peste 800 de milioane de lei) riscă să ducă TVR în incapacitate de plată. Noul conducător al instituției a anunțat că, în lipsa sprijinului politic, instituția riscă să intre în incapacitate de plată[5].

Influența politică în programele televiziunii publice nu a dispărut nici în 2013. TVR a semnat în luna octombrie un protocol de cooperare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prin care televiziunea publică ceda responsabilitatea editorială unei autorități guvernamentale. Oameni politici din sfera puterii au fost promovați în programele televiziunii publice. Liderul organizației de tineret a Partidului Social Democrat (TSD), deputatul Mihai Sturzu, a avut calitatea de invitat permanent al emisiunii de divertisment „În ţara minunilor”.

Situația din radioul public a fost marcată de conflictul dintre conducerea instituției și Sindicatul Unit al Salariaților – Radio România (SUS-RR), al cărui președinte, Adrian Moise, este și reprezentantul ales al salariaților în Consiliul de Administrație. În luna aprilie, conducerea SRR a pornit o avalanșă de măsuri represive împotriva lui Adrian Moise, după ce acesta și sindicatul condus de el au protestat împotriva măsurii de a reduce salariile cu 25%, au sesizat ANI în legătură cu o posibilă situație de incompatibilitate a Președintelui-Director General (PDG) și au reclamat faptul că acesta a fost un colaborator dovedit al Securității. Moise a fost concediat, apoi sediul sindicatului condus de el a fost spart și evacuat de conducerea SRR, fiind sustrase documente și bunuri ale organizației.

CNA – cangrenat de conflicte interne motivate de afilierea politică

Odată cu instalarea noii conduceri, la începutul lui 2013, Consiliul a părut mai hotărât în a sancționa încălcarea legii de către radiodifuzori. Consiliul a fost supus unor presiuni constante venite atât din partea radiodifuzorilor, adeseori nemulțumiți de sancțiunile primite, cât și din partea mediului politic, transformat în purtător de cuvânt al intereselor radiodifuzorilor apropiați politic. În acest context, soluțiile în cazurile grave au fost adeseori tergiversate, sancțiunile aplicate au fost mici în raport cu gravitatea faptelor sau comparativ cu alte sancțiuni pentru fapte mult mai puțin grave și au avut ca efect decredibilizarea instituției. Unele decizii adoptate în 2014 pun în pericol dreptul la liberă exprimare, sancționând dreptul la opinie, fără a ține cont de jurisprudența CEDO.

 

Sursa: Raportul FreeEx "Libertatea presei în România 2013" publicat de ActiveWatch


[1]Indicele libertății presei, Reporteri fără Frontiere, 2014, http://rsf.org/index2014/en-index2014.php.

[2]Indicele Sustenabilității Mass-Media 2013, IREX, http://www.irex.org/resource/romania-media-sustainability-index-msi.

[3]  Cazul RMGC se regăsește și în rapoatele FreeEx din 2012, 2011 și 2010.

[4]  Detalii în raportul FreeEx pe anul 2012, cap. II Televiziunea publică.

[5]  „INTERVIU – Stelian Tănase: Fără sprijin politic, TVR va intra în incapacitate de plată în acest an”, Mădălina Cerban, Mediafax.ro, 20 martie 2014. http://www.mediafax.ro/cultura-media/interviu-stelian-tanase-fara-sprijin-politic-tvr-va-intra-in-incapacitate-de-plata-in-acest-an-123001204..

Linkuri sursă:


Comentează:







Distribuie:

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – iunie 2015).
Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org.
Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.