„Neînsemnatele” însemne

31 Dec 2011
Municipiul București, Municipiul București, Romania

Categorii:

Legislație

Descriere:

La finalul lui 2011 și la începutul anului 2012 au existat mai multe inițiative de modificare a Legii 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Inițiativele de modificare a legii din partea deputatului PD-L Stavrositu Maria[1], respectiv cea aparținând unui grup de deputați PD-L[2], vizau aproximativ același scop, conform expunerilor de motive atașate proiectelor de lege.

Prima inițiativă propunea, din „datoria” de a reîmprospăta însemnătatea valorilor și simbolurilor naționale, crearea unui cadru legal „necesar conștientizării de către elevi a importanței” acestora. Astfel, conform proiectului de lege, imnul național al României ar urma să fie intonat doar în fiecare zi de luni, în timp ce textul actual al Legii 75/1994 prevede intonarea imnului la „începutul programului zilnic în școlile primare și gimnaziale” (art. 10, lit. g) adoptată și comunicată oficial.

Cea de-a doua inițiativă legislativă, înregistrată la Senat pentru dezbatere unsprezece zile mai târziu după cea mai sus menționată, propunea ceva similar, dar puțin extins. În expunerea de motive se arăta că intonarea imnului național nu a reușit prin textul legii (în vigoare) să creeze o „emulație” în școli pentru intonarea acestuia de către elevi la începutul programului zilnic. Așadar, conform expunerii de motive,  prin amendarea legii ar fi ușurată acțiunea de intonare a imnului (va fi intonată doar prima strofă a imnului național). În plus, dezinteresul cadrelor didactice privind acțiunea de educare a tinerei generații în spirit patriotic urma să fie sancționată progresiv, începând cu observația scrisă, în conformitate cu Legea educației naționale (nr. 1/2011, art. 280).

Cele două acte legislative au primit aviz favorabil din partea Consiliului legislativ și sunt în prezent trimise la Camera pentru dezbatere. Proiectul înaintat de Stavrositu Maria a fost adoptat în Senat. Cel de-al doilea act a fost respins de Senat.

Cea de-a treia inițiativă, din 2012, vine cu o completare la Legea 75/1994, prin care se propune reglementarea interzicerii insultei adusă unor însemne prin introducerea articolului 20 indice 1. Proiectul de lege urmărește pedepsirea celor ce manifestă un comportament disprețuitor față de stema țării, sigiliul statului, drapel, stindard, steag, insignă, imn sau alt însemn sau simbol al statului. Insultarea în public, distrugerea sau înlăturarea acestor reprezentări ar atrage după sine pedepsirea cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Infracțiunea din articolul propus nu este cu nimic deosebită în conținut față de infracțiunea de ofensă adusă unor însemne, prevăzută deja de art. 236 din Codul penal încă în vigoare și pedepsită, de asemenea, cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Incriminarea acelorași fapte prin dispozițiile a două legi distincte instituie un paralelism legislativ, interzis de art. (1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Această inițiativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Obligarea elevilor la a intona imnul și intenția de a introduce sancțiuni pentru profesorii care nu implementează o astfel de prevedere pot reprezenta încălcări ale libertății de exprimare. În volumul Ghid juridic pentru jurnaliști, reținem următoarea analiză referitoare la acuzația „ofensă adusă unor însemne” din Codul penal: „Sub aspectul laturii subiective, respectiv a vinovăției, pentru a se reține existența infracțiunii trebuie ca «exprimarea disprețului» să fie neechivocă și să constituie unicul scop al autorului. Ea nu poate rezulta din simpla nerespectare a unei reguli, ci presupune o atitudine subiectivă clară, precisă, care trebuie dovedită de acuzare, în sensul că prin acea conduită s-a urmărit desconsiderarea cuiva sau a ceva. Dacă prin acea conduită s-a urmărit altceva decât exprimarea disprețului, de exemplu exprimarea unui protest sau a unei opinii/convingeri, faptul nu trebuie să intre sub incidența legii , pentru că scopul făptuitorului nu a fost «disprețuirea», ci exprimarea unei idei prin folosirea simbolistică a unuia din «simbolurile naționale», «emblemele» sau «semnele» autorităților[3]. De aceea, modalitatea intenției indirecte trebuie respinsă. De altfel, fapta incriminată în articolul 236 este de regulă comisă pentru exprimarea unui protest față de autoritățile statului ori față de politica guvernului și nu pentru a distruge, în sine, un «simbol», o «emblemă» sau un «semn». Practic, pedepsirea unei persoane pe baza acestui text constituie o restricție a libertății de exprimare pentru că o asemenea faptă are rostul de a exprima o idee/o informație/un protest.”[4]

De asemenea, ilustrativă pentru acest subiect este, printre altele, și o decizie a Curții Supreme a Statelor Unite (cazul West Virginia State Board of Education vs. Barnette[5]). Consiliul Educației din statul West Virginia a decis că toți profesorii și elevii aveau obligația de a saluta steagul într-o ceremonie ce trebuia să se desfășoare zilnic. Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii a decis că salutul steagului reprezintă o formă de exprimare și obligarea elevilor la a saluta steagul constituia o încălcare a dreptului lor la libera exprimare. Curtea a spus: „Dacă există o constantă în Constituție, aceasta este că nicio autoritate, de la cea mai importantă până la cea mai măruntă, nu poate să stabilească ceea ce este corect în politică, în problema națională, în religie sau în alte chestiuni de opinie ori să forțeze cetățenii să-și exprime prin cuvinte sau acțiuni credința lăuntrică”[6].

Sursa: Raportul FreeEx "Libertatea presei în România 2012" publicat de ActiveWatch


[1] Număr de înregistrare L710/2011.

[2] Număr de înregistrare L727/2011.

[3] Din aceeași analiză: „Cu privire la termenul «autorități» nu există, de asemenea, o definiție legală. În Constituția din 1991 există însă titlul III denumit «Autoritățile publice» în care se includ: parlamentul, președintele, guvernul, administrația publică, autoritatea judecătorească. Deoarece legea se referă numai la emblemele și semnele folosite de autorități (publice), nu intră sub incidența incriminării din articolul 236(...).”

[4]Ghid juridic pentru ziariști”, Monica Macovei, Adriana Dăgăliță, Dan Mihai, ActiveWatch, București, 2009, pag. 96-97.

[5] Hotărârea 319 US 624.

[6]Ghid juridic pentru ziariști”, Monica Macovei, Adriana Dăgăliță, Dan Mihai, ActiveWatch, București, 2009, pag. 97-98.

 

Linkuri sursă:


Comentează:







Distribuie:

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – iunie 2015).
Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org.
Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.