ACTA up and down. Drepturile de autor

1 Feb 2012
Municipiul București, Municipiul București, Romania

Categorii:

Legislație

Descriere:

România a semnat în 26 ianuarie 2012 controversatul Acord Comercial de Combatere a Contrafacerii (ACTA) care conținea dispoziții ce puteau duce la reglementarea internetului, situație ce a condus la critici și proteste în întreaga Europă[1].

Una din noutățile ACTA era că încuraja furnizorii de reţele şi de servicii de comunicaţii electronice să ajungă la înțelegeri private cu reprezentanții titularilor drepturilor de autor pentru supravegherea utilizatorilor finali în scopul unei „iluzorii” mai bune aplicări a legislației drepturilor de autor, dar aceste înțelegeri conduceau la nerespectarea drepturilor omului pentru utilizatorii obișnuiți[2].

O critică adusă ACTA este că acest acord a fost negociat netransparent și a luat în calcul doar punctele de vedere ale industriei. Societății civile i-a fost refuzat dreptul de a participa la discuțiile cu privire la tratat, iar documentele negociate nu au fost niciodată făcute publice. Au fost publicate rapoarte care concluzionau că ACTA va afecta libertatea de exprimare, viaţa privată, comerţul internaţional şi va reprezenta un obstacol în calea inovării[3].

Argumentele pro ACTA s-au bazat pe combaterea „pirateriei” și protejarea consumatorului de bunuri contrafăcute[4].

În 4 iulie 2013, Parlamentul European a respins ACTA, ceea ce înseamnă că nu poate deveni lege în Uniunea Europeană[5]. Este pentru prima oară când Parlamentul a respins un acord comercial internațional.

Pe de altă parte, în România au apărut inițiative de modificare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. În 2012 a fost înregistrată pentru dezbatere  și adoptată în Senat o inițiativă de modificare semnată de câțiva deputați PD-L (Brânduşa Novac, Raluca Turcan, Mircea Toader). Proiectul depus prelua cu fidelitate prevederile unui proiect în lucru în 2010 la Ministerul Culturii, care nu fusese dezbătut public și care rămăsese, după primele observații critice, suspendat. Proiectul preluat de cei trei deputați a fost adoptat de Senat pe 24 septembrie, fiind înaintat spre dezbatere în Camera Deputaților. Câteva dintre prevederile acestui proiect pot avea impact asupra libertății de informare și a libertății de exprimare. Una dintre ele se referă la „operele orfane”, concept care lipsea din vechea lege. Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) și Organizația Română pentru Drepturile de Utilizator (ORDU) au arătat că deși introducerea acestora în lege este salutară, legea ar trebui să permită utilizarea gratuită a oricărei opere în scop ne-comercial, iar pentru utilizarea în scop comercial ar trebui plătite niște remunerații fixe stabilite de ORDA, care să ajungă către o instituție de stat care finanțează proiecte culturale (cum ar fi Administrația Fondului Cultural Național) și nu în bugetul organismelor de gestiune colectivă, care realizează acțiuni doar în interesul membrilor lor, nu în interesul cultural general[6]. O altă critică adusă de cele două organizații a fost cea referitoare la „perioada absurd de lungă de protecție a operelor protejate de drept de autor – viața autorului + 70 de ani după aceea”[7]. Astfel, în proiect se prevede că, dacă autorul nu mai are moștenitori, drepturile de autor vor fi preluate de un organism de gestiune colectivă. În plus, percheziționarea unui calculator găsit într-un loc în care există un mandat de percheziție va fi mult mai simplă, fără să conteze cui aparține acel calculator: „Ori de câte ori autorizația de percheziție domiciliară este dispusă pentru constatarea unei infracțiuni săvârșite prin intermediul unui sistem informatic, se prezumă că este dispusă și pentru accesul în orice sistem informatic ce se găsește în acest domiciliu (art. 145 alin. 4)”, au spus ApTI și ORDU.

 

Sursa: Raportul FreeEx "Libertatea presei în România 2012" publicat de ActiveWatch


[1] Proteste la nivel mondial se desfășoară de 3 ani. În februarie 2012 au fost organizate proteste în sute de orașe europene și peste 1 milion 800 de oameni au semnat o petiție online împotriva Acta, potrivit The Economist. În 11 februarie 2012 au avut loc proteste și în România, la Piața Universității. Acestora li s-au alăturat protestatari în Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Ploiești, Craiova, Iași, Alba Iulia, Cugir. În mediul online, aproape 72.000 de români şi-au anunţat susținerea protestelor anti-ACTA. În aceeași perioadă, gruparea Anonymous a spart site-ul Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară, unde a postat un mesaj împotriva ACTA.

 

[2] Vezi http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/11/st12/st12196.ro11.pdf

 

[3] Potrivit raportului realizat de AccessNow.org în colaborare cu EDRi și TACD (traducere in limba română de Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI).

 

[4] Vezi Asociația Internațională pentru Mărcile Înregistrate (International Trademark Association).

 

[5] http://www.europarl.europa.eu/news/ro/pressroom/content/20120703IPR48247/html/Parlamentul-European-respinge-ACTA.

 

[6] „Modificările legii drepturilor de autor - comentarii APTI”, ApTI.ro, 25 septembrie 2010.

 

[7] „ACTA se amână, dar legea drepturilor de autor tot devine mai dură”, Bogdan Manolea, Legi-Internet.ro, 24 februarie 2012.

 

Linkuri sursă:


Comentează:







Distribuie:

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – iunie 2015).
Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org.
Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.