Grupul Pro, scos din grila Dolce. Realitatea TV - insolvență. România TV - controverse. OTV - ridicare licență. TVR - eșalonare datorii.

19 Feb 2013
Bucuresti

Categorii:

TV  |  TV

Descriere:

La începutul lui 2013, grupul Pro a intrat în conflict cu distribuitorii DTH – de data aceasta, cu rețeaua Dolce, deținută de Romtelecom[1]: în urma unor negocieri eșuate, posturile grupului Pro au fost scoase din grila platformei de satelit Dolce și au rămas disponibile doar în rețeaua de cablu NextGen, deținută de Romtelecom. „Ca urmare a cererilor financiare nerezonabile exprimate de ProTV S.A. către Romtelecom, de creștere de 3 (trei) ori a costurilor de difuzare a celor 11 canale ale grupului (ProTV, ProTV International, ProTV HD, Acasă TV, Acasă Gold, Acasă HD, ProCinema, Sport.ro, Sport.ro HD, MTV România, VH1) pe platformele TV ale Romtelecom, negocierile dintre cele două părți au eșuat. Astfel, Romtelecom este forțată, începând de astăzi, 3 ianuarie, să retragă cele 11 canale din grila TV a abonaților Romtelecom. Canalul ProTV va fi transmis în continuare pe platformele IPTV [televiziune prin Internet – n.r.] și CATV, conform principiului must-carry. Toate canalele grupului Pro TV S.A. continuă să fie disponibile la această dată pe platforma [de cablu – n.n.] NextGen, companie deținută de Romtelecom”[2] – a precizat un comunicat de presă transmis de Romtelecom.

În martie 2012, grupul MediaPro a anunțat apariția unui nou canal dedicat femeilor, Acasă Gold, care difuzează telenovele vechi[3]. Principalul post de televiziune al grupului, Pro TV, a fost lider de audiență în 2012 la nivelul publicului comercial, cu vârste cuprinse între 18 – 49 de ani, având 3,3 puncte de rating și o cotă de piață de 16%[4]. În luna septembrie, directorul general Pro TV SA Costi Mocanu a preluat funcția de vicepreședinte senior al platformei online Voyo, din cadrul Central European Media Enterprises (CME, companie care deține Grupul MediaPro), iar fosta sa poziție a fost ocupată de Anca Budinschi, fost director executiv Pro TV[5].

În luna noiembrie, după ce televiziunea the Money Channel s-a împărțit în două (în urma rupturii dintre Realitatea TV și RTV[6]), s-a lansat televiziunea Money.ro TV. Noul post are în componența sa fosta echipă de la Money Channel și foști angajați de la Realitatea TV[7] și a fost condusă inițial de omul de televiziune Mihai Tatulici (project manager) și de Daniel Apostol (director general). În februarie 2013, Mihai Tatulici a demisionat, iar Daniel Apostol a fost înlocuit de Alexandru Sassu, fost director TVR[8]. Televiziunea este deținută de Sorin Freciu, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al grupului Realitatea-Caţavencu și fost redactor-șef la Money Channel (cu 95% din acțiuni) și de Sorin Codiță (cu 5% din acțiuni), prin intermediul societății Media Advertising & Sales SRL[9]. Pe de altă parte, televiziunea The Money Channel (din care s-a desprins Money.ro) a rămas proprietatea Realitatea Media.

Postul Realitatea TV a fost marcat de tensiuni financiare determinate de starea de insolvență, și de diverse schimbări la nivel de conducere editorială și administrativă.

În luna iulie 2012, o anchetă publicată de Centrul de investigații Rise Project în parteneriat cu PaginadeMedia.ro a relevat că acționariatul majoritar al televiziunii a revenit celor doi copii ai lui Sorin Ovidiu Vîntu (SOV) și că omul de afaceri Elan Schwartzenberg este acționar minoritar. Dezvăluirea a venit în contextul în care, în mai 2011, Elan Schwartzenberg a susținut că ar fi cumpărat 92% din acțiunile companiei offshore Bluelink Communicazione, deținătoare a trustului Realitatea[10]. Investigația Rise Project a demonstrat că cedarea televiziunii către Elan Schwartzenberg a fost una formală, înregistrată pe termen limitat în perioada în care SOV a fost arestat preventiv pentru șantajarea omului de afaceri Sebastian Ghiță (fost manager Realitatea TV, devenit apoi proprietar al televiziunii RTV, desprinse din Realitatea ca urmare a conflictului dintre Ghiță și Vîntu).

Realitatea TV a traversat un amplu proces de restructurări în perioada 2012-2013. În august 2012, trei departamente (resurse umane, contabilitate și juridic) ale Realitatea Media au fost închise de către administratorul judiciar al companiei. Cozmin Gușă, președintele Comitetului Creditorilor la acea dată, a spus că a fost decizia administratorului judiciar să se externalizeze departamentele care „consumă, dar nu produc”[11]. Fostul director general al Realitatea TV, jurnalistul Gabriel Bugnar, a anunțat, în luna septembrie, că televiziunea de știri va trece printr-un proces de restructurare, iar din cei 630 de angajaţi vor rămâne aproximativ 300[12]. Gabriel Bugnar a spus atunci că „300 este cifra ideală pe care au stabilit-o alte televiziuni de ştiri. […] Sky News din Marea Britanie are, spre exemplu, 198 de angajaţi”[13]. Două săptămâni mai târziu, Bugnar a demisionat. „În urmă cu două săptămâni, când am acceptat să conduc Realitatea TV, am sperat că momentul de criză poate să fie depăşit şi, prin dialog cu cei care au destinul financiar al Realităţii Media, lucrurile, încet-încet se pot rezolva. Astăzi, la exact două săptămâni de la acel moment, mă văd nevoit să demisionez. Este imposibil ca o televiziune care în prima jumătate a anului a avut pierderi lunare între șase sute de mii şi peste un milion de euro, dintr-o dată, să ajungă la zero, ba chiar să fie, dacă se poate, pe profit. În primele şase luni ale anului, din încasările de publicitate nici măcar salariile nu au fost integral acoperite”[14], a spus acesta. În locul lui Gabriel Bugnar a fost numită Carmen Ghiță. În ianuarie 2013 au fost restructurați alți 50 de angajați, pe motiv că această decizie face parte din planul de reorganizare pentru ieșirea din insolvență[15].

În martie 2013, familia Vîntu și Elan Schwartzenberg s-au retras din acționariatul Realitatea Media SA, iar deținătorul a 80% din grupul media a devenit societatea Strategies Research Investment SRL[16], care aparține în proporții egale lui Cozmin Gușă (fost politician și consilier politic) și lui Maricel Păcuraru (om de afaceri trimis în judecată în 2009 pentru că ar fi contribuit la un prejudiciu de 14 milioane de lei adus Poștei Române – sentința a fost ulterior casată pe motiv că judecătorul „nu era specializat în judecarea cauzelor de corupție”[17]). Anterior, în ianuarie 2013, Cozmin Gușă obținuse aprobare de la CNA pentru lansarea televiziunii Realitatea Plus, care ar urma să emită în România, Republica Moldova, Croația, Serbia, Muntenegru, Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Macedonia[18]. Actualii acționari majoritari ai Realitatea Media SA, Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru, apropiați ai lui Sorin Ovidiu Vîntu, au cumpărat, în anul 2011, societatea cipriotă Elbahold, deținătoare a 55% din acțiunile PSV Company, fostă Petromservice[19]. La câteva ore[20] de la încheierea acestei tranzacții, Sorin Ovidiu Vîntu, sindicalistul Liviu Luca și alte opt persoane au fost arestați preventiv pentru delapidare și spălare de bani în cadrul falimentării controlate a Petromservice[21], fiind ulterior cercetați în libertate, cu interdicția de a părăsi țara. În septembrie 2012, Vîntu, Luca și alți 10 suspecți au fost trimiși în judecată de procurori pentru spălare de bani și delapidarea Petromservice[22]. În dosar, procurorii au considerat că Realitatea Media a fost implicată în structura care a contribuit la infracțiuniunile care au dus la falimentarea Petromservice. Din iunie 2012, Vîntu ispășește o pedeapsă cu închisoarea de un an de zile pentru că l-a șantajat pe Sebastian Ghiță, fost manager Realitatea TV, devenit la sfârșitul lui 2011 proprietar al postului România TV (RTV)[23], desprins din Realitatea TV ca urmare a conflictelor dintre Vîntu și Ghiță.

România TV (RTV) a fost în centrul mai multor controverse încă de la înființarea sa de către omul de afaceri Sebastian Ghiță, proprietar al grupului IT&C Asesoft. Antena 3 a scris că omul de afaceri ar fi lansat televiziunea cu bani obținuți de la stat (aproximativ 15 milioane de euro) pentru un proiect ce viza protecția păsărilor sălbatice, a florei și a faunei sălbatice[24].

Cercetat în mai multe dosare pentru că ar fi prejudiciat statul român[25], Ghiță ar fi fost implicat, în anul 2000, la vârsta de 22 de ani, într-o rețea care ar fi păgubit statul român cu 20 de miliarde de lei prin neplata taxelor aferente unor tranzacții cu produse petroliere, potrivit procurorilor[26]. De asemenea, din ianuarie 2012, Sebastian Ghiță (alături de Robert Negoiță și Viorel Hrebenciuc) este cercetat penal și pentru sponsorizarea ilegală a campaniei lui Mircea Geoană (PSD) pentru candidatura la Președinție, deoarece, potrivit procurorilor, proprietarul Asesoft, alături de Robert Negoiță și de Viorel Hrebenciuc, ar fi spălat bani prin intermediul institutului de cercetare INSOMAR[27]. De-a lungul timpului, Ghiță a finanțat câteva dintre cele mai importante partide politice din România: Partidul Social Democrat, Partidul Democrat Liberal, Partidul Național Liberal și Partidul Conservator[28].

Ales în decembrie 2012 deputat PSD de Prahova[29], Sebastian Ghiță a devenit ulterior secretar al Comisiei Parlamentare de Control a Serviciului Român de Informații.

În ianuarie 2013, Consiliul Național al Audiovizualului a retras, cu unanimitate de voturi, licența de emisie a postului OTV, deținut de Dan Diaconescu, deoarece postul nu a plătit amenzile primite în timp pentru încălcarea Legii Audiovizualului[30].

Emisia televiziunii a fost întreruptă la propunerea președintelui CNA Laura Georgescu, după ce OTV a fost sancționat de CNA în mai multe rânduri pentru că a făcut campanie electorală fără a respecta legislația în vigoare și nu a plătit amenzile date de CNA pentru abaterile de la Legea Audiovizualului în perioada 2009 – 2012[31]. Reprezentanții OTV au depus contestație, dar Curtea de Apel București a menținut decizia CNA[32]. La o săptămână de la retragerea licenței de emisie prin cablu, postul OTV a început să emită live pe Internet[33].

Televiziunea Publică (TVR) a fost în centrul mai multor dispute pe tema datoriilor acumulate de instituție în ultimii ani.

În luna iunie, Președintele-Director General TVR, Alexandru Lăzescu, a fost demis din funcție, după respingerea Raportului de Activitate al Televiziunii Române pe 2011, de către Parlament[34]. Ulterior, funcția lui Lăzescu a fost ocupată de Claudiu Săftoiu, fost consilier al Președintelui Traian Băsescu în perioada 2004-2006, fost director al Serviciului Român de Informații Externe și fost vicepreședinte PNL Gorj[35]. După numirea lui Claudiu Săftoiu, Consiliul de Administrație al TVR a desființat canalele TVR Info și TVR Cultural și a disponibilizat aproape 700 de salariați.

De asemenea, o ordonanță de urgență emisă de Guvern a decis eșalonarea datoriilor fiscale ale Televiziunii publice pe o perioadă de șapte ani. Din expunerea de motive a documentului a reieșit că SRTv a acumulat, până la finele anului 2011, pierderi de 481 de milioane lei (117,6 milioane euro), datoriile restante la bugetul general consolidat erau la sfârşitul anului 2011 în sumă de 272,7 de milioane lei (63 milioane euro) și alte obligaţii restante în sumă totală de 222,6 de milioane lei (52 milioane euro)[36].

 

Sursa: Raportul FreeEx "Libertatea presei în România 2012" publicat de ActiveWatch


[1] „Canalele Pro TV au ieșit de pe Dolce la miezul nopții. Două posturi HBO în locul lor”, Petrișor Obae, PaginaDeMedia.ro, 3 ianuarie 2013.

[2] „Romtelecom anunță eșuarea negocierilor cu Pro TV: Din 3 ianuarie, cele 11 canale ale Pro TV vor fi retrase de pe platforma de satelit Dolce/ Două canale HBO, alături de alte posturi TV de calitate vor înlocui conținutul grupului Pro TV”, Adrian Vasilache, HotNews.ro, 3 ianuarie 2013.

[3] „Compania Pro TV lansează Acasă Gold, un nou canal de telenovele”, Wall-Street.ro, 27 martie 2012.

[4] „Pro TV, lider absolut de audiență și în 2012”, Departamentul Life, Mediafax.ro, 28 decembrie 2012.

[5] „Costi Mocanu, numit vicepreședinte senior la Voyo. Anca Budinschi preia conducerea companiei Pro TV”, Wall-Street.ro, 18 septembrie 2012.

[6] Detalii, în Raportul FreeEx 2011 – Libertatea Presei în România, ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei, ActiveWatch.ro, publicat în mai 2012.

[7] „Războiul clonelor: scindare la Money Channel. Echipa postului a lansat brusc un nou canal”, Iulia Bunea, PaginadeMedia.ro, 4 octombrie 2012.

[8] „Tatulici: Alexandru Sassu, numit la Money.ro de <>”, Petrișor Obae, PaginaDeMedia.ro, 19 februarie 2013.

[9] „Sorin Freciu a primit aprobarea CNA pentru a lansa televiziunea Money.ro TV”, Mădălina Cerban, Mediafax.ro, 11 octombrie 2012.

[10] „Anchetă bombă. Realitatea TV s-a întors la Vîntu”, Iulia Bunea, PaginadeMedia.ro, 3 iulie 2012.

[11] „Realitatea Media, trei departamente închise. Gușă: <>”, Petrișor Obae, PaginadeMedia.ro 7 august 2012.

[12] „Realitatea TV, în proces de restructurare. Câți angajați vor fi concediați”, Mediafax.ro, 4 septembrie 2012

[13] „Realitatea TV concediază jumătate dintre angajați”, Crișan Andreescu, DcNews.ro, 4 septembrie 2012

[14] „Gabriel Bugnar a demisionat de la conducerea editorială a Realitatea TV”, Bianca Damian, ReporterVirtual.ro, 19 septembrie 2012.

[15] „Restructurări la Realitatea: 50 de angajați, concediați”, Iulia Bunea, Pagina de Media.ro, 31 ianuarie 2013.

 

[16] „Gușă, acționar majoritar la Realitatea TV. Schwartzenberg și copiii lui Vîntu au ieșit din acționariat”, Mădălina Cerban, Mediafax.ro, 20 martie 2013.

 

[17] „Cum au scăpat Maricel Păcuraru și fostul director al Poștei de ani grei de închisoare”, Virgil Burlă, EvZ.ro, 3 martie 2013.

 

[18] „CNA a aprobat o licență prin satelit pentru Realitatea Plus”, Răzvan Cârcu, Adevărul.ro, 17 ianuarie 2013.

 

[19] „Cozmin Gușă: <>”, Adevărul.ro, 27 noiembrie 2011.

 

[20] Ibidem.

 

[21] „Liviu Luca și Sorin Ovidiu Vîntu, arestați preventiv pentru 29 de zile. Procurorii povestesc cum au delapidat cei doi Petromservice”, Departamentul Social, Gândul.info, 8 noiembrie 2011.

 

[22] „Vîntu și Liviu Luca, trimiși în judecată pentru spălare de bani și delapidarea Petromservice. Care era circuitul banilor și cine erau <> ”, Livia Ispas, Mediafax.ro, 13 septembrie 2012.

 

[23] „Sebastian Ghiță lansează postul RTV, din același sediu cu Realitatea TV. Șeful CNA susține că nu a primit nicio cerere”, Robert Veress, Jurnalul.ro, 11 octombrie 2011.

 

[24] „Sebastian Ghiță (PSD) a primit 15 milioane de euro de la stat, pe vremea lui Boc. Ce viza contractul”, Antena3.ro, 25 martie 2013.

 

[25] „Cum se judecă procesul lui Sebastian Ghiță de nouă ani. Managerul Realității TV, acuzat de procurori că a eludat <>”, Attila Biro, HotNews.ro, 29 aprilie 2011.

 

[26] Potrivit informațiilor RiseProject - http://www.riseproject.ro/litigiu/dosar-penal-47582008-acuzatia-inselaciune/

 

[27] „Sebastian Ghiță, Viorel Hrebenciuc și Robert Negoiță, cercetați penal. Vezi ce acuzații li se aduc”, Antena3.ro, 12 ianuarie 2012.

 

[28] Potrivit RiseProject - http://www.riseproject.ro/persoana/sebastian-ghita/

 

[29] „Sebastian Ghiță, ales deputat cu 69,8% în Prahova”, Money.ro, 10 decembrie 2012.

 

[30] „CNA a retras licența OTV. Postul lui Dan Diaconescu a încetat emisia. Află de ce!”, Răzvan Chiruță, Mihaela Ene, Românialiberă.ro, 22 ianuarie 2013.

 

[31] „OTV a rămas fără licență. Postul lui Dan Diaconescu și-a întrerupt emisia la ora 18:00”, I.G., Nașul.tv, 22 ianuarie 2013.

 

[32] „Instanța a decis: OTV rămâne închis”, Iulia Bunea, PaginadeMedia.ro, 31 ianuarie 2013.

 

[33] „Dan Diaconescu nu renunță. OTV a început să emită online”, Roxana Gagiu, RTV.net, 28 ianuarie 2013.

 

[34] „Parlamentul a respins raportul TVR. Lăzescu a fost demis de la conducerea TVR”, Realitatea.net, 12 iunie 2012.

 

[35] „Claudiu Săftoiu a fost ales Președinte al Consiliului de Administrație al TVR”, Mădălina Cerban, Mediafax.ro, 9 octombrie 2012.

 

[36] „SRTv își va putea plăti datoriile fiscale în termen de șapte ani, a decis Senatul”, Eliana Rădulescu, Mediafax.ro, 11 martie 2013.

 

Linkuri sursă:


Comentează:







Distribuie:

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – iunie 2015).
Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org.
Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.