Soția deputatului Leșe vs Romeo Roșiianu

25 Sep 2012
Oradea

Categorii:

Dreptul la demnitate  |  Dreptul la imagine  |  Dreptul la viață privată  |  Print  |  TV  |  Online  |  Reporter

Descriere:

În 2012, Mihaela Leșe, medic, soția deputatului (la acea dată) Doru Leșe, a câștigat un proces împotriva jurnalistului maramureșan Romeo Roșiianu și a firmei editoare a două site-uri (Știri MM și Ne-cenzurat), unde ziaristul activează și al căror proprietar este. Acțiunea medicului viza mai multe articole și emisiuni TV ale ziaristului. Articolele și emisiunile în cauză se refereau la activitatea profesională de medic a Mihaelei Leșe, dar și la calitatea de om de afaceri a reclamantei, jurnalistul semnalând posibile fapte de corupție, unele dintre acestea implicând și persoana deputatului Doru Leșe, soțul Mihaelei Leșe. În articole apăreau și referiri la aspecte care țineau de viața privată a Mihaelei Leșe (relațiile intime dintre aceasta și soțul ei, evaluări legate de aspectul fizic al reclamantei).

Printr-o sentință a Tribunalului Maramureș[1] din ianuarie 2012, instanța a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta Leșe Eugenia Mihaela (soția deputatului Doru Leșe) și l-a obligat pe jurnalistul Ioan Romeo Roșiianu „la încetarea încălcării drepturilor cu caracter nepatrimonial privind imaginea, demnitatea și viața privată a reclamantei” în mod provizoriu, până la pronunțarea irevocabilă a sentinței în dosarul 7859/100/2012 înregistrat la Tribunalul Maramureș.

ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei a criticat într-o scrisoare publică această sentință, considerând-o ca fiind vagă, ambiguă, neargumentată, disproporționată în raport cu faptele, reprezentând un precedent extrem de periculos pentru exercitarea dreptului la liberă exprimare și pentru asigurarea dreptului publicului de a fi informat în legătură cu chestiuni de interes public[2].

La judecata pe fond, printr-o sentință din iunie 2012[3], Tribunalul Maramureș a respins cererile reclamantei de la a-l obliga pe ziarist la ștergerea unui număr de articole de pe cele două site-uri și de pe alte site-uri care nu îi aparțineau. Instanța l-a obligat însă la plata unor daune morale în valoare de 10.000 de lei, la care se adăugau cheltuielile de judecată. Reclamanta solicitase daune în valoare de 5.262.000 de lei, plus 1.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere în punerea în aplicare a sentinței. De asemenea, instanța i-a obligat pe jurnalist și pe fima editoare SC Intensiv Media Production SRL să transmită sonor și vizual, pe cheltuiala proprie, la postul de televiziune Maramureș TV sau la alte posturi de televiziune, în patru ediții succesive, în intervalul orar 18.30 – 20.00, și să publice pe site-urile ȘtiriMM și Ne-cenzurat dispozitivul sentinței, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a acesteia.

În septembrie 2012, Curtea de Apel Cluj a schimbat această sentință[4]. Cuantumul daunelor morale și obligația la plata cheltuielilor de judecată (au fost adăugate și cele din recurs) au fost menținute. De asemenea și obligarea la publicarea dispozitivului sentinței. În premieră însă, instanța l-a obligat pe jurnalist la „eliminarea articolelor prin care se aduce atingere drepturilor nepatrimoniale ale reclamantei, din cadrul site-urilor Ne-cenzurat și ȘtiriMM” (12 articole menționate de sentință).

Instanța a luat această decizie nu doar pentru a sancționa afirmațiile jurnalistului care vizau viața privată a reclamantei, ci și pentru a sancționa și celelalte afirmații, care vizau activitatea publică a reclamantei.

Pe 5 martie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat cererea de suspendare a executării hotărârii, formulată de jurnalist. Cererea de suspendare a fost respinsă. Judecata pe fond a recursului se va face în decembrie 2013.

ActiveWatch a formulat un punct de vedere referitor la obligarea presei de a șterge articole care au un conținut de interes public. Astfel, ActiveWatch consideră că decizia Curții de Apel Cluj constituie un precedent periculos pentru libertatea de exprimare. Obligarea unui jurnalist la ștergerea unor articole care au un conținut de interes public poate fi considerată drept o măsură care nu este necesară într-o societate democratică, care nu servește unei nevoi sociale presante și care suferă de lipsă de proporționalitate. Această măsură ar putea fi considerată incompatibilă cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului[5].

 

Sursa: Raportul FreeEx "Libertatea presei în România 2012" publicat de ActiveWatch


[1] Sentința nr 73/19.01.2012 a Tribunalului Maramureș, Secția I Civilă, în dosarul 7860/100/2011.

 

[2] O sentință a justiției împiedică un jurnalist să relateze despre soția unui deputat, Scrisoare deschisă publicată pe 26 martie 2012, http://www.activewatch.ro/ro/freeex/reactie-rapida/o-sentinta-a-justitiei-impiedica-un-jurnalist-sa-relateze-despre-sotia-unui-deputat

 

[3] Sentința nr. 1123/19.06.2012 a Tribunalului Maramureș, Secția I Civilă, în dosarul 7859/100/2011.

 

[4] Decizia Civilă nr. 88/A/25.09.2012 a Curții de Apel Cluj, Secția I Civilă, în dosarul 7859/100/2011.

 

[5] Scrisoarea ActiveWatch către Ioan Romeo Roșiianu.

 

Linkuri sursă:


Comentează:







Distribuie:

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – iunie 2015).
Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org.
Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.