Revoluționarul Stere Beca vs Radu Mazăre

9 Mar 2015
Constanta

Categorii:

Altele  |  Altele  |  Print  |  Editor

Descriere:

În decembrie 2014, Judecătoria Constanța l-a obligat pe Radu Mazăre, primarul municipiului Constanţa, la plata către revoluționarul Stere Beca a sumei de 5.000 de lei, reprezentând daune morale, și a sumei de 100 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată[1]. De asemenea, instanța l-a obligat pe Radu Mazăre să-şi ceară scuze, prin mass-media, faţă de reclamant.

Conform Ziua de Constanța, la jumătatea lunii august 2013, revoluţionarul a fost făcut „milog„ de Radu Mazăre. Discuția avea loc la inaugurarea unor locuinţe sociale în Constanţa.
„Mai precis, Stere Beca, alături de alţi revoluţionari, i-ar fi cerut premierului mai multe drepturi pentru această categorie, context în care Beca i-ar fi replicat primarului că pentru ei nu este nimic. În replică, edilul-şef a spus: "Cum adică nu-i nimic? Am trei mii de oameni care n-au unde să doarmă. (...) Am fost şi eu la Revoluţie (...). Am fost cu puşca la Casa Albă, bă!", a mai spus Mazăre, după care i-a spus celui cu care avuse schimbul de replici: "Milogule!"[2]. Radu Mazăre a anunțat că a atacat decizia Judecătoriei Constanţa.

În opinia ActiveWatch, șentința Judecătoriei Constanța poate fi pusă sub semnul întrebării din mai multe puncte de vedere. În primul rând, se poate argumenta că folosirea epitetului „milog”, în contextul unei dezbateri de interes public (solicitarea de beneficii suplimentare de către revoluționari), însoțit de un argument al primarului Mazăre (3000 de oameni fără locuințe în Constanța), nu reprezintă un atac pur și simplu gratuit la demnitatea reclamantului, ci reprezintă o opinie care are o minimă bază factuală și care, de aceea, s-ar putea încadra în limitele libertății de exprimare, așa cum au fost acestea stabilite de CEDO.

De asemenea, obligarea la cererea de scuze prin intermediul mass-media poate fi atacată din mai multe puncte de vedere. În primul rând, această obligație este lipsită de claritate. Astfel, această obligație poate însemna să își ceară scuze prin intermediul unei publicații, al unui post de radio sau a unei televiziuni etc. sau poate însemna să își ceară scuze prin intermediul tuturor mijloacelor de comunicare în masă. În hotărâre ar fi trebuit precizat foarte clar în care segment din mass-media va trebui să acționeze (indicare concretă a unui/unor posturi radio-TV, ziar etc.). În principiu, deși obligarea la cererea de scuze este prevăzută de Codul civil[3], trebuie analizat dacă nu încalcă Constituția României. Articolul 29 (Libertatea de conștiință) statuează că: „(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale”. În concluzie, rămâne de dezbătut dacă obligarea la cererea de scuze reprezintă constrângerea la adoptarea unei opinii sau nu.

Sursa: Raportul FreeEx "Libertatea presei în România 2014-2015", publicat de ActiveWatch


[1]  Secţia civilă a Judecătoriei Constanţa. Dosar nr. 7735/212/2014.

[2]  „Milogule! Mazăre refuză, momentan, să-i plătească revoluţionarului Stere Beca daune morale” de Ionuț Zagoneanu, Ziua de Constanța, 9 martie 2015

[3]  Art. 253 al. 3 și 4 cod civil:„(3) Totodată, cel care a suferit o încălcare a unor asemenea drepturi poate cere instanței să îl oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri socotite necesare de către instanță spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt:a) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare;b) orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat.(4) De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătamarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. În aceste cazuri, dreptul la acțiune este supus prescripției extinctive.”

Linkuri sursă:


Comentează:







Distribuie:

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – iunie 2015).
Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org.
Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.