Codul Penal

5 May 2015
Bucuresti,Palatul Parlamentului

Categorii:

Legislație

Descriere:

Pe 1 februarie 2014 a intrat în vigoare noul Cod Penal, adoptat de Parlament în 2009.

Un subiect care a suscitat dezbateri pe parcursul anului 2014 a fost dezincriminarea articolului 276 din Noul Cod Penal[1], mai exact a infracțiunii de „presiuni asupra justiției”. Potrivit acestui articol, „fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declarații publice nereale referitoare la săvârșirea de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracțiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a influența sau intimida, se pedepsește cu închisoarea de la trei luni la un an sau cu amendă”.

Dezincriminarea a fost votată de Parlament în decembrie 2014, în urma votării unui proiect de lege inițiat de trei liberali (Crin Antonescu, George Scutaru, Alina Gorghiu) și susținut de alte câteva zeci de deputați și senatori liberali și de un senator PSD[2]. În expunerea de motive aceștia susțineau că, având în vedere formularea acestui articol, „declaraţiile oricărei persoane, cu atât mai mult cele apărute în mass-media, ar putea fi interpretate în orice moment ca fiind o presiune la adresa unui judecător sau a unui organ de urmărire penală. Acest fapt nu face decât să creeze posibilitatea pronunţării unor soluţii arbitrare care să aducă atingere libertăţii de exprimare. Dispoziţia este de natură să îngrădească libertatea de exprimare, instituind sancţiuni pentru o serie de fapte care fac parte din demersurile jurnalistice uzuale. Rolul mass-media este acela de a culege informaţii, de a realiza cercetări în orice domeniu şi de a transmite ulterior aceste informaţii publicului”[3].

APADOR-CH, la rândul său, a solicitat eliminarea din proiectul noului Cod penal a infracţiunii de presiuni asupra justitiei, care „nu constituie lege previzibilă în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, întrucât textul articolului 276 este redactat extrem de larg, vag, ambiguu şi permite săvârşirea de abuzuri prin care se va împiedica punerea în discuţia liberă a membrilor comunităţii a unor chestiuni de interes public privind buna funcţionare a autorităţilor publice”[4].

Proiectul de lege al celor trei liberali a fost inițiat în decembrie 2013, adoptat de Senat și Camera Deputaților în februarie 2014. În martie, Președintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea legii. Președintele a argumentat, citând Expunerea de motive de la adoptarea noului cod penal, că introducerea acestei infracțiuni a avut „drept principală rațiune asigurarea și protejarea imparțialității și libertății judecătorilor și organelor de urmărire penală în exercitarea atribuțiilor judiciare conferite de lege față de încercările de intimidare sau influențare a acestora”[5]. Expunerea de motive citează și punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii care a precizat că această infracțiune „are în vedere doar declarațiile publice nereale făcute cu scopul de a influența sau intimida, ceea ce echivalează cu o distrosionare a realității operată cu rea-credință (…)”. CSM a invocat jurisprudența CEDO și obligația de rezervă care le interzice magistraților să reacționeze public la atacurile împotriva lor.

Senatul și Camera Deputaților au menținut dezincriminarea, printr-un vot din septembrie 2014. Președintele în funcțiune, Traian Băsescu a atacat legea la Curtea Constituțională. În decembrie legea a intrat în vigoare prin declararea ei ca fiind constituțională de către forul suprem.

Au existat și plângeri penale făcute de procurori ai DNA pe baza acestei prevederi legale. Una dintre acestea este chiar din octombrie 2014 și îl viza pe Radu Mazăre, primarul Constanței și marcant membru PSD la acea dată (la data redactării acestui raport, aflat în arest). Conform comunicatului DNA, Radu Mazăre făcuse „declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea de către organul de urmărire penală a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a-l influenţa sau intimida”[6].

O altă inițiativă care a suscitat controverse a fost cea a senatorului Șerban Nicolae. Senatorul propunea prin proiectul de lege depus la Senat în februarie 2014 o îmbunătățire a articolului 276 (discutat mai sus) și o modificare a alin. 3 al articolului 277, „Compromiterea intereselor justiției”[7]. Prin modificarea articolului 277, orice persoană care ar fi dezvăluit informaţii din dosarele penale ar fi trebuit să fie pedepsită cu până la trei ani de închisoare. Astfel, forma în vigoare statuează: Dezvăluirea, fără drept, de informaţii dintr-o cauză penală, de către un martor, expert sau interpret, atunci când această interdicţie este impusă de legea de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă”. Proiectul de lege propunea o nouă formă: „Dezvăluirea de informaţii care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la 3 ani. Dacă fapta este săvârşită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani”.

Proiectul a trecut de Senat, prin aprobare tacită, în septembrie 2014, deși primise aviz negativ din partea Comisiei Juridice a Senatului, și a fost înaintat către Camera Deputaților. Guvernul a dat la rândul său un aviz negativ, în urma unei ședințe de asemenea controversate, prin faptul că, într-o primă fază, informația comunicată presei a fost că avizul fusese pozitiv, pentru ca ulterior să se comunice că avizul a fost negativ[8]. Astfel, impresia creată public a fost că primul-ministru ar fi schimbat votul ulterior desfășurării ședinței de guvern[9]. Ceea ce a contribuit la controversă au fost, pe lângă comunicarea deficitară a concluziilor din ședința de guvern și declarațiile publice ale primului ministru, care părea să susțină proiectul de lege într-un mod destul de neechivoc[10].

După aprobarea tacită de către Senat, câteva organizații neguvernamentale, printre care și ActiveWatch, au cerut deputaților să respingă modificările aduse articolului 277 din Codul Penal prin proiectul de lege inițiat de senatorul Șerban Nicolae. Organizațiile susțineau că „modificarea art. 277 vizează direct difuzarea de către mass-media a informațiilor din dosare și include nejustificat jurnaliștii printre subiecții legii, aceștia riscând pedepse cu închisoarea pentru difuzarea unor informații”[11]. „Susținem menținerea variantei actuale a articolului 277, în care sunt enumerate categoriile de persoane cărora li se aplică prevederile acestui articol (<>)”, mai afirmau aceste organizații. „Responsabilitatea păstrării informațiilor din dosare aparține exclusiv persoanelor care au atribuții în acest sens. În momentul în care astfel de informații ajung la presă, decizia publicării sau a nepublicării lor revine exclusiv corpului editorial, în funcție de evaluarea proprie. Jurnaliștii au obligația profesională de a oferi informații de interes public”, se mai argumenta în scrisoarea celor trei organizații.

Proiectul de lege se află, la data redactării acestui raport, în lucru la comisiile de specilitate din Parlament.

În decembrie 2013, Camera Deputaților a reintrodus, pe ușa din dos, insulta și calomnia în codul penal. La votul de pe 12 decembrie din plenul Camerei, la Proiectul de Lege pentru abrogarea art.741 din Codul penal (PL-x nr. 680/2011)[12] a fost introdus un amendament prin care insulta și calomnia erau pedepsite cu amendă penală. Datorită unor alte prevederi aberante conținute în proiectul de lege[13], acesta a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 3 din 15 ianuarie 2014. Proiectul de lege a fost în cele din urmă respins de Senat pe 18 martie 2014 cu 137 de voturi pentru, unul contra și nicio abținere.

Din păcate, evenimentele din 2013 și atitudinea Curții Constituționale, care a reiterat atât în decizia sa din 2007[14] cât și din 2013[15] că dezincriminarea insultei și calomniei nu sunt constituționale și a argumentat pentru ideea că protecția reputației și a onoarei unei persoane nu se pot face decât prin mijloace penale (detalii în Rapoartele FreeEx 2007, 2013 și 2014), ne arată că pericolul reincriminării insultei și calomniei este actual și real.

Sursa: Raportul FreeEx "Libertatea presei în România, 2014-2015", publicat de ActiveWatch


[1]  Legea 286/2009.

[2]  PL-x nr. 12/2014. http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=13700

[3]http://www.cdep.ro/proiecte/2014/000/10/2/em12.pdf

[4]  „ APADOR-CH cere amânarea intrării în vigoare a codurilor în materie penală semnalând deficienţe”, de Laura Mitran, Mediafax, 30 ianuarie 2014. „ Motivele pentru care trebuie amânată intrarea în vigoare a Codurilor Penal şi de Procedură Penală”, 31 ianuarie 2014, juridice.ro.

[5]http://www.cdep.ro/proiecte/2014/000/10/2/cerererx12.pdf

[6]  Comunicat al Direcției Naționale Anticorupție din 15 septembrie 2014 Nr. 1286/VIII/3.

[7]  PL-x nr. 473/2014.

[8]  „ Guvernul schimbă comunicatul cu sancţionarea dezvăluirii datelor din dosare: Aviz negativ, nu pozitiv „ Mediafax, 29 octombrie 2014. „Explicaţia Guvernului pentru avizul anunţat la sancţionarea dezvăluirii informaţiilor: Eroare tehnică”, Mediafax, 30 octombrie 2014.

[9]  „Victor Ponta recunoaște că a aprobat proiectul lui Șerban Nicolae de modificare a Codului Penal”, comunicat al ActiveWatch din 5 noiembrie 2014. www.activewatch.ro

[10]  „Preşedinta Curţii Supreme critică amendamentul Nicolae care poate trimite presa la închisoare”, de Biro ATTILA, Gindul.info, 30 octombrie 2014.

[11]  „Modificarea articolului 277 din Codul penal restrânge dreptul la informare”, comunicat din 30 septembrie 2014 al ActiveWatch, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, Centrul pentru Jurnalism Independent, www.activewatch.ro

[12]   http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=1&idp=16121; Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative (PL589/2011)

[13]   Acestea se refereau la: redefinirea infracţiunii prevăzută de art. 2531 din Codul penal de la 1968; introducerea unor dispoziţii referitoare la aplicarea legii de dezincriminare; modificări aduse prevederilor referitoare la prescripţia răspunderii penale, în sensul reducerii duratei acesteia; exceptarea unor categorii de persoane de la aplicarea dispoziţiilor referitoare la funcţionarul public din Codul penal în vigoare şi din noul Cod penal; amnistia şi graţierea.

[14]  Decizia 62/2007.

[15]  Decizia 206/2013.

Linkuri sursă:


Comentează:







Distribuie:

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – iunie 2015).
Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org.
Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.