Revizuirea drepturilor fundamentale din Constituție, făcută cu încălcarea drepturilor fundamentale

6 May 2014
Bucuresti, Palatul Parlamentului

Categorii:

Acces la informații de interes public  |  Legislație

Descriere:

Considerat încă din 2012 de politicienii aflați la putere drept anul marilor reforme – reforma constituțională și reforma administrativă - anul 2013 este mai degrabă anul marilor reforme eșuate. Scopul declarat al parlamentarilor prin constituirea Comisiei de revizuire a Constituției în februarie-martie 2013 a fost acela de a avea „o Constituție care să aducă la zi tot ceea ce a însemnat în ultimul deceniu evoluție în societatea românească”[1]. Scopul real a fost modificarea acelor articole din Constituție care ar permite consolidarea puterii legislative în relație cu celelalte două puteri ale statului (executivă și judecătorească) folosindu-se de majoritatea parlamentară câștigată la ultimile alegeri ceea ce făcea ca proiectul să treacă mai ușor prin Parlament, iar referendumul de validare să nu constituie o problemă majoră.

La adăpostul majorității parlamentare, procesul de revizuire al Constituției a fost extrem de viciat.

Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României a fost prezidată de Crin Antonescu (președinte al Partidului Național Liberal și Copreședinte al USL) și și-a desfășurat cea mai mare parte a activității din 2013 în lipsa unor participanți din partea opoziției parlamentare. Sub pretextul organizării de dezbateri publice, a fost constituit și un Forum Constituțional cu rol consultativ pentru cei din Comisie (condus de către o organizație neguvernamentală) însă, acesta nu a reușit să influențeze agenda politică a parlamentarilor.

Mai multe organizații ale societății civile au criticat lipsa de informare corectă și consultare publică[2]. Astfel, Comisia a fost acuzată că și-a desfășurat ședințele cu ușile închise, accesul mass-media și al societății civile la informații fiind restricționat. Nici documentele Comisiei nu au fost integral făcute publice. Organizarea dialogului cu societatea a fost considerată „defectuoasă”[3], uneori chiar haotică.

Organizații ale societății civile au propus mai multe variante de amendamente ale articolelor 30 și 31 din Constituție, care reglementează libertatea de exprimare, libertatea presei și accesul la informații. Astfel de propuneri au făcut ActiveWatch[4], APADOR-CH și Centrul pentru Jurnalism Independent.

O surpriză a venit din partea Consiliului Legislativ, care a propus eliminarea din Articolul 30 a aliniatului 4 care prevede că „nicio publicaţie nu poate fi suprimată”. Un grup larg de organizații ale societății civile au protestat la începutul anului 2014 față de acest amendament: „Interdicţia constituţională privind suprimarea publicaţiilor este una dintre cele mai puternice garanţii la adresa libertăţii presei, libertate consfiinţită prin articolul 30. Această interdicţie expresă a apărut prima oară în Constituţia din 1866. Ea a fost eliminată în 1938, în timpul dictaturii regale, iar textul a fost absent din toate Constituţiile comuniste. Interdicţia de a suprima publicaţii a fost reintrodusă în Constituţia din 1991. (…) Considerăm că nu există nicio raţiune care să justifice, în 2014, adoptarea unei abordări specifice regimurilor totalitare”[5].

La data publicării acestui raport (mai 2014), în contextul în care lucrările Comisiei comune au fost reluate, nu se cunoaște varianta finală a proiectului de modificare și nici nu se știe în ce măsură membrii acesteia au discutat și integrat propunerile venite din partea actorilor neguvernamentali, Comisiei de la Veneția, Consiliului legislativ etc. Mai mult, în condițiile modificării configurației politice parlamentare prin ieșirea PNL de la guvernare, nu există informații care să susțină clar continuarea procesului, inclusiv varianta de proiect dezbătută pe parcursul anului 2013.

Sursa: Raportul FreeEx "Libertatea presei în România 2013", publicat de ActiveWatch


[1]  Crin Antonescu anunta inceperea lucrarilor comisiei de revizuire a Constitutiei, 28 mai 2013, www.ziare.com

[2]  Scrisoare deschisă adresată dlui Crin Antonescu și membrilor Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României”, 27 martie 2013. Scrisoarea a fost semnată de peste 25 de organizații ale societății civile.

[3]  Ibidem.

[4]  Vezi anexa. Propunerile au fost parte ale unui pachet de comentarii și amendamente înaintate de CeRe – Centrul de Resurse pentru Participare Publică, ANBCC – Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni, ActiveWatch, cu sprijinul Fondului pentru Inovare Civică și al Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile („Societatea civilă – o voce puternică în procesul de modificare a Constituției României”, 23 mai 2013, www.ce-re.org).

[5]  „Constituţia revizuită trebuie să păstreze garanțiile pentru libertatea presei”, comunicat semnat de 15 organizații ale societății civile, 3 februarie 2014, www.activewatch.ro.

 

Linkuri sursă:


Comentează:







Distribuie:

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – iunie 2015).
Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org.
Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.