Divizarea membrilor Consiliul Național al Audiovizualului în tabere ce reflectă spectrul politic - mai vizibilă ca oricând

6 Nov 2013
Consiliul National Al Audiovizualului, Bucuresti

Categorii:

Politice  |  Din partea autorităților  |  TV  |  Radio

Descriere:

CNA a trebuit să facă față în 2012 atacurilor venite din zona radiodifuzorilor nemulțumiți de sancțiunile aplicate de instituție sau de atribuțiile de sancționare ale CNA, cât și din partea politicienilor care au încercat să instrumentalizeze activitatea instituției în scopuri politice sau pentru a favoriza televiziunile apropiate propriei tabere politice (și viceversa, pentru a defavoriza televiziunile apropiate adversarilor politici).

Politizarea excesivă a discursului anumitor televiziuni apropiate taberelor politice și fidelitatea arătată de majoritatea membrilor CNA partidelor care i-au propus în Consiliu a dat naștere unor aprinse controverse interne, adeseori soldate cu blocarea adoptării unor decizii sau cu exprimarea unor opinii separate și a unor semnale de alarmă din partea unora dintre membri. Intensitatea bătăliei politice de anul trecut și implicarea activă a televiziunilor în bătălia politică au furnizat o cazuistică abundentă, multe dintre cazuri generând dispute majore între membrii Consiliului.

Raportul OSCE referitor la alegerile parlamentare consemnează această politizare. „Chiar dacă fragmentarea politică a CNA a fost politic vizibilă de-a lungul ședințelor, organismul s-a străduit să acționeze cu profesionalism și să susțină discuții semnificative bazate în principal pe legislație[1], potrivit OSCE.

Ambele tabere politice s-au acuzat reciproc pentru același tip de practici. Există mai multe exemple în acest sens, de la numirea unor noi membri în Consiliu, până la blocarea unor ședințe prin lipsa de cvorum.

La începutul lui 2012, Parlamentul a votat numirea unor noi membri în CNA. Într-o primă etapă au fost votați Lorand Turos (propus de UDMR pe locul lăsat vacant de Attilla Szasz) și Valentin Jucan, propus de PD-L. Votul acordat celui din urmă a stârnit nemulțumirea PSD, pentru că locul rămas vacant aparținuse până în 2010 lui Grigore Zanc, din partea PSD. Zanc fusese propus din nou de PSD pentru un loc în Consiliu în 2011, însă Parlamentul dominat de majoritatea PD-L a amânat votarea propunerii, pentru ca apoi să-l voteze pe Jucan. Social-democrații au reclamat nerespectarea „practicilor parlamentare”, făcând referire la un „algoritm” care „vizează menţinerea unui echilibru între putere şi opoziţie, fiind legitimat de votul popular”[2].

În toamnă, când Parlamentul a votat numirea a șase noi membri în CNA datorită expirării mandatelor, a venit rândul PD-L să reclame nerespectarea unei înțelegeri de către majoritatea parlamentară. Candidaturile lui Ioan Onisei (propus de PD-L) și a lui Avram Crăciun (propus de UNPR) nu au fost validate. Legea audiovizualului nu prevede existența unui algoritm de desemnare a membrilor CNA în funcție de configurația politică. 

„În pofida înțelegerii convenite în reuniunea birourilor permanente ale celor două Camere, în virtutea căreia fiecare grup parlamentar, Guvernul și Președinția trebuiau să vină cu câte o nominalizare pentru componența CNA, ne-am trezit astăzi cu o listă în care grupul parlamentar al PSD a venit cu două nominalizări în loc de una.”[3], a declarat Radu F. Alexandru, senator PD-L, membru în Comisia de Cultură, Arte și Mass-Media a Senatului.

La începutul lunii aprilie, același senator Radu F. Alexandru a fost protagonistul unei controverse legale. După ce a fost votat de Parlament ca membru al CNA în locul demisionarului Dan Grigore, senatorul a refuzat să renunțe la fotoliul de Parlamentar, aflându-se astfel într-o situație de incompatibilitate. Radu F. Alexandru a declarat că a amânat momentul demisiei din Parlament pentru a nu afecta raportul de forțe din Senat. În cazul demisiei sale, PD-L, aflat încă la putere, ar fi fost egalat în Senat de partidele de opoziție.

„Sub nicio formă nu doresc să creez niciun fel de prejudiciu şi să destabilizez majoritatea coaliţiei guvernamentale în Senat, anunţ că, în deplin acord cu legea, îmi voi continua activitatea în Senat pe o periodă conferită şi stipulată clar de lege. Rămân în continuare alături de dumneavoastră.” [4], a spus Radu F. Alexandru, senator PD-L, membru în Comisia de Cultură, Arte și Mass-Media a Senatului.

În cele din urmă, la finalul lunii aprilie, senatorul Radu F. Alexandru a renunțat la locul în CNA în favoarea poziției de senator.

Ambele tabere din CNA au reclamat existența unor presiuni politice asupra instituției. Dan Grigore a demisionat din CNA pe 8 martie, invocând o declarație a președintelui PNL, Crin Antonescu, care l-a acuzat pe membrul CNA că este „lipsit de onoare”. Dan Grigore a fost propus de PNL pentru CNA. În motivarea demisiei, Dan Grigore face referire la „un climat de presiune permanentă, de lipsă de respect față de reguli, de fățărnicie și de măsluire sistematică a celor mai elementare principii, de monumentală rea-credință și de poluare gravă a spațiului public”[5] în care ar funcționa CNA. După demisia sa, patru membri ai CNA numiți de majoritatea parlamentară au adresat o scrisoare deschisă Parlamentului[6] acuzând existența unor presiuni politice asupra instituției. Printre aceste presiuni era enumerat comunicatul PSD care acuza majoritatea parlamentară condusă de PD-L că își subordonează CNA-ul prin numirea lui Valentin Jucan pe locul care fusese ocupat de Grigore Zanc „ceea ce oferă certitudinea unor abuzuri la adresa opoziţiei şi a televiziunilor care nu servesc interesele lui Traian Băsescu şi ale PD-L” [7] – potrivit documentului.

Cele mai puternice atacuri la adresa instituției s-au consemnat după alegerile parlamentare din decembrie 2012. Senatorul PNL Sorin Rosca Stănescu a declarat la începutul anului 2013 că dorește modificarea atribuțiilor CNA, instituție pe care o consideră „răul teribil care a crescut ca un cancer”[8].

„Aș dori să reducem această instituție care reglementează activitatea audiovizualului (n.red: CNA) strict la o instituție care veghează la standardele tehnice de emisie ale posturilor de radio și televiziune și care să nu aibă absolut nicio putere de a discuta, de a mai pune vreodată în discuție conținutul emisiunilor de radio si televiziune, lăsând acele încălcări pe seama Parchetului și pe seama altor instituții, cum ar fi Protecția Consumatorului, ca să le amendeze”, a declarat Sorin Roșca Stănescu.

Conflictul politic s-a regăsit și în interiorul instituței, existând mai multe situații în care membrii CNA s-au acuzat reciproc că favorizează o televiziune sau alta, în funcție de orientarea editorială a acesteia.

Mai multe decizii au fost blocate din cauza lipsei de cvorum, unii membri ai Consiliului părăsind sala și lăsând Consiliul fără cvorum legal, atunci când se discuta adoptarea unor sancțiunii care puteau fi defavorabile radiodifuzorilor apropiați forțelor politice care i-au propus în CNA.

Christian Mititelu și Narcisa Iorga au avut mai multe dispute legate de sancționarea unor canale de televiziune, acuzându-se reciproc că favorizează un anumit radiodifuzor.

De asemenea, în mai multe rânduri, membri ai Consiliului au exprimat opinii separate față de deciziile adoptate de instituție, ca o modalitate de a atrage atenție publică. Astfel, în luna noiembrie, cinci membri ai CNA au reclamat „nesancționarea unor abateri grave de la legislația audiovizualului înregistrate pe parcursul mai multor campanii difuzate de către Antena 3”[9], referindu-se la emisiunile Antena3 în care au fost atacați membri ai CSM, Curții Constituționale și ai Institutului Cultural Român.

Aceiași cinci membri au părăsit sala de ședințe a CNA pe 10 decembrie, reclamând modul discreționar în care CNA a decis să analizeze abaterile comise de televiziuni în ziua votului. Conducerea CNA a inclus în ordinea de zi numai analiza cazului OTV și conținutul a două reclamații  înregistrate la CNA. Cei cinci acuză faptul că ordinea de zi a fost, de fapt, impusă de declarația făcută de candidatul Victor Ponta în ziua alegerilor („solicit, nu ca prim-ministru, ci ca deputat, CNA să aplice legea pentru toată lumea. Încălcarea flagrantă, încălcarea tuturor regulilor, de către o singură televiziune, în condițiile în care toate celelalte au respectat sau sunt sancționate, denotă un regim juridic discreționar, în care unii sunt mai egali decat alții și în care legea se aplică doar la unii, și nu la ceilalți”[10]). Patronul și moderatorul-vedetă al postului OTV a fost contracandidatul premierului Victor Ponta într-un colegiu din județul Gorj, din partea Partidului Poporului-Dan Diaconescu. Într-o scrisoare deschisă trimisă deputatului Victor Ponta, cei cinci invocă o serie de declarații ale unor lideri politici drept presiuni la adresa CNA („În acest context, considerăm că se exercită presiuni politice cu privire la activitatea Consiliului Național al Audiovizualului, ceea ce aduce prejudicii statutului CNA de autoritate publică autonomă și imparțială”[11]).

În februarie 2013, Valentin Jucan a acuzat noua majoritate din CNA că „trădează încrederea publicului” prin nesancționarea sau sancționarea prea blândă a ceea ce el apreciază a fi „mizeria din audiovizual”[12].

Unul din membrii Consiliului, Narcisa Iorga, a sesizat Parchetul în legătură cu mesaje conținând jigniri, șantaje și amenințări cu moartea pe care le-ar fi primit pe telefon și email după ce prezentatorul emisiunii În gura presei a postului Antena3, Mircea Badea, a dat adresa de email în timpul emisiunii sale. Adresa de email este publică, fiind disponibilă pe site-ul CNA.

O formă de presiune s-a exercitat și în sens invers, dinspre CNA spre radiodifuzori, atunci când CNA a discutat solicitarea Antenei 1 de prelungire a licenței cu 9 ani, la sfârșitul lui martie 2012. Consiliul a decis atunci amânarea prelungirii, solicitând prezența acționarilor pentru a obține garanții în privința respectării grilei. „Amânăm ca să vină cu o grilă clară, precisă şi în limba română. Propun să avem aici reprezentanţii acţionariatului. La nivelul executivului cred că garanțiile de genul celor pe care le-aţi cerut nu se pot ţine. Cer ca acţionarul principal să fie prezent aici”, i-a spus vicepreședintele CNA, Ioan Onisei, Andreei Berecleanu, prezentatoarea Observatorului de la ora 19:00. „Dacă consideraţi că nu este cazul să deranjăm familia Voiculescu, eu îmi retrag propunerea”, a precizat și Narcisa Iorga[13].

O altă situație care a stârnit controverse a fost decizia CNA de a sesiza Poliția cu privire la 42 de site-uri care ar difuza filme și seriale fără să respecte legislația audiovizualului și fără să dețină drepturile pentru conținutul transmis. Demersul a venit ca urmare a unei adrese venite de la SC Pro TV SA, societate care administrează cea mai puternică platformă de video on demand din România, voyo.ro. Articolul 41 din Decizia CNA nr. 320 din 2012 prevede că, până la data de 3 septembrie 2012, toți furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere din România aveau obligația să completeze și să transmită la CNA cererea de notificare. Mai multe voci au acuzat instituția că își încalcă atribuțiile și că a acționat în interesul SC Pro TV SA, răspunzând solicitării acesteia fără nicio analiză temeinică a contextului legal.

Mihai Bătrâneanu, președintele Asociației Naționale a Providerilor de Internet din România (ANISP), a declarat că subiectul ține de drepturile de autor, iar CNA și-a încălcat atribuțiile, neavând competențe în domeniul internetului. „Cei care reprezintă interesele celor cărora le-au fost încălcate drepturile de autor se pot adresa justiției. Merg la tribunal și dau în judecată pe proprietarul site-ului care a oferit conținutul care se consideră că e ilegal distribuit. Câștigă procesul, obțin despăgubiri, obțin ștergerea conținutului de pe site-ul respectiv, în nici un caz închiderea site-ului și aceasta este procedura legală care ar trebuie aplicată. Nu un organism plătit din bani publici care n-are abilități în domeniul reglementării internetului să aibă o asemnea inițiativă și să semnaleze poliției închiderea unor site-uri. Este evident că CNA își depășește atribuțiile”[14], a spus Bătrâneanu.

 

Susa : Raportul FreeEx "Libertatea presei în România 2012" publicat de ActiveWatch


[1] „Raport OSCE alegeri 2012: presa la dispoziția partidelor politice. Digi 24, un exemplu pozitiv”, Iulia Bunea, PaginaDeMedia.ro, 18 ianuarie 2013.

 

[2] „PSD acuză PDL că-și subordonează CNA”, HotNews.ro, 29 februarie 2012.

 

[3] „Radu F. Alexandru, despre numirile la CNA: Ponta a sunat azi-noapte, PDL să nu ia nimic”, Revista22.ro.

 

[4] „Radu F. Alexandru  vrea și în Senat, și la CNA”, Lucian Gheorghiu, Cotidianul.ro, 02 aprilie 2012.

 

[5] „Dan Grigore a demisionat de la CNA: <>” , Horia Tabacu, EvZ.ro, 8 martie 2012.

 

[6]Apel către Parlament> <>. CNA are nevoie de sprijinul parlamentarilor”, Petrișor Obae, PaginaDeMedia.ro, 8 martie 2012.

 

[7] „PSD acuză PDL că-și subordonează CNA”, HotNews.ro, 29 februarie 2012.

 

[8] „Senatorul PNL Sorin Rosca Stanescu își dorește o nouă lege a audiovizualului: Atribuții minime pentru CNA, sancțiunile să treacă la Parchet. Senatoarea PSD Gabriela Firea sprijină amendarea legii”, HotNews.ro, 15 ianuarie 2013.

 

[9] „Cinci membri CNA acuză blocajul din forul audiovizual pe seama mai multor <> Antena 3 împotriva unor judecători CSR, magistrați CSM, ICR și președintelui: <>”, C. Ionescu, HotNews.ro, 8 noiembrie 2012.

 

[10] „Cinci membri CNA acuză blocajul din forul audiovizual pe seama mai multor <> Antena 3 împotriva unor judecători CSR, magistrați CSM, ICR și președintelui: <>”, C. Ionescu, HotNews.ro, 8 noiembrie 2012.

 

[11] Ibidem.

 

[12] „Un membru CNA despre Consiliu: <>”, Iulia Bunea, PaginaDeMedia.ro, 19 februarie 2013.

 

[13] „CNA nu a prelungit licența Antenei 1”, Bianca Damian, ReporterVirtual.ro, 29 martie 2012.

 

[14] „Războiul filmelor online. Șeful asociației furnizărilor de internet insistă: CNA, un organism plătit din bani publici, fără abilități în domeniul regelementării internetului, nu ar trebui să sesizeze Poliția privind închiderea unor site-uri”, Adrian Vasilache, HotNews.ro, 6 noiembrie 2012.

 

Linkuri sursă:


Comentează:







Distribuie:

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – iunie 2015).
Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org.
Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.