Presa - vulnerabilitate la adresa siguranței naționale

14 Mar 2013
Municipiul București, Municipiul București, Romania

Categorii:

Tipul de media  |  Din partea autorităților  |  Print  |  TV  |  Radio  |  Online

Descriere:

În 2012, Președintele Traian Băsescu a reluat ideea din 2010 privind includerea presei ca vulnerabilitate la adresa siguranței naţionale. Campaniile mediatice împotriva unor magistrați și a unor instituții precum ANI, consemnate în contextul acerbei bătălii politice din 2012, au fost invocate de Președinte drept argument în favoarea acestei propuneri.

Astfel, invitat într-o emisiune la România TV, Traian Băsescu afirma următoarele: „Unul din motivele pentru care am vorbit de vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale a mass-media a fost legat de ceea ce face trustul Intact. Când ai o asemenea forţă mediatică îndreptată spre dezinformarea populaţiei, trebuie să ţii cont că, la un moment dat, până la urmă, populaţia devine manipulabilă şi ajunge să spună exact ce spune morsa competentă Chireac, eu aşa îi spun, Gâdea […], Radu Tudor […]. Oamenii ăştia de dimineaţă până seara plasează minciuni în capul oamenilor”. Băsescu a subliniat că trebuie găsită împreună cu Ministerul Justiţiei o soluţie de protejare a justiţiei, făcând referire direct la soluții legislative: „Avem această vulnerabilitate şi ea probabil că trebuie tratată legal. Pentru că nu se utilizează numai împotriva instituţiilor care fac parte din sistemul de justiţie al României, se utilizează şi împotriva altor instituţii”[1]

Recomandări similare conține și raportul MCV al Comisiei Europene din ianuarie 2013. Raportul MCV recomandă României „revizuirea standardelor existente pentru a se garanta existența unor mijloace de informare în masă libere și pluraliste, asigurându-se, totodată, măsuri reparatorii eficiente împotriva încălcării drepturilor fundamentale ale omului și împotriva exercitării de presiuni nejustificate și a recurgerii la acte de intimidare de către mijloacele de informare în masă asupra sistemului judiciar și a instituțiilor implicate în combaterea corupției”[2].

Directorul SRI George Maior a reluat la începutul anului 2013 teza vulnerabilității la adresa securității naționale, susținând că investigațiile jurnalistice despre închisorile CIA din România expun țara pericolului terorist  - „este perfect legitim să existe o investigaţie jurnalistică asupra presupuselor închisori CIA, problema e cui foloseşte; datorită acestor investigaţii putem fi mult mai expuşi din punct de vedere al pericolului terorist despre care vorbim. Diverse organizaţii iau de bune aceste emisiuni şi captează această posibilitate, iar România devine mai interesantă pentru ei decât era înainte”[3]. Declarația lui Maior a venit la scurt timp după publicarea de către Antena 1[4] și Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație[5] a unui documentar TV în serial, „ROantanamo - Închisorile CIA din România”. Înainte de publicarea materialelor, SRI refuzase să facă orice comentarii pe tema investigației jurnalistice.

Referitor la recomandările din Raportul MCV, ActiveWatch a spus: „Considerăm că acestea fac abstracție de cadrul legal în vigoare și de standardele care rezultă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și ignoră profilul clasei politice românești, care adeseori a încercat să restrângă libertatea presei, prin presiuni economice sau măsuri legislative. Există un risc real ca afirmații de tipul celor din MCV (<>) să fie invocate de politicieni români pentru a justifica noi inițiative legislative menite să restrângă libertatea de exprimare, situație cu care ne confruntăm în fiecare an. (…) În acest context, atragem atenția că legislația în vigoare oferă suficiente instrumente de apărare celor care se consideră a fi victimele unor atacuri mediatice. Noul Cod Civil, precum și Legea Audiovizualului și Legea de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii conțin prevederi explicite ce protejează dreptul la demnitate, la imagine, la onoare, la viață privată, inclusiv pentru membrii puterii judecătorești. Există deja decizii ale instanțelor pe noul Cod Civil care dau satisfacție celor care au apelat la justiție pentru a își proteja acele drepturi care, în opinia lor, au fost încălcate de mass-media”[6].

Aprobarea de către Parlament a unei strategii naționale de apărare care prevede presa printre vulnerabilitățile pentru România va obliga organele cu atribuții de apărare să întocmească planuri de acțiuni și să programeze activități specifice pentru prevenirea, reducerea sau eliminarea vulnerabilității reprezentate de presă, la fel cum aceleași organe au obligația de a lua măsuri pentru prevenirea, reducerea sau combaterea oricărei alte vulnerabilități pentru România, prevăzută în strategie. În acest sens, în strategie se menționează chiar la punctul 1 din Introducere că „Ulterior adoptării acestui document, executivul și instituțiile cu responsabilități în domeniu vor fi chemate să-și dezvolte strategii sectoriale, ce vor trebui să conțină măsuri concrete specifice domeniului de acțiune, destinate contracarării și combaterii riscurilor, vulnerabilităților și amenințărilor din zona lor de responsabilitate”.

Marele pericol al deciziilor care decurg obligatoriu din aprobarea strategiei îl reprezintă măsurile cu caracter „operativ”, ocult, privind presa și ziariștii, care vor fi incluse în categoria informațiilor clasificate și care, din acest motiv, nu vor putea fi cunoscute și nici dezbătute public. În aceste condiții, pentru contracararea și combaterea vulnerabilității reprezentate de presă, ziariștii vor putea fi interceptați și supravegheați ca orice persoană care prezintă un pericol pentru securitatea națională, redacțiile ziarelor vor putea fi infiltrate cu agenți/colaboratori ai serviciilor de informații ca orice organizații periculoase pentru securitatea națională, iar ziariștii mai critici vor putea face obiectul unor acțiuni de compromitere și neutralizare, ca în cazul oricărui pericol la adresa securității naționale.

Într-un interviu apărut în 2010, directorul SRI afirma că SRI are agenți acoperiți în zonele de interes pentru securitatea națională [7]. Infiltrarea redacției cotidianului Jurnalul Național de către agenți sub acoperire ai SRI este cel mai grav exemplu al unor astfel de practici. Alți jurnaliști și redacții au fost puse sub supraveghere informativă, convorbirile telefonice fiind interceptate (vezi caz Daju în prezentul capitol).

În noiembrie 2012, ActiveWatch a cerut Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne LIBE a Parlamentului European introducerea în cadrul raportului de inițiativă al deputatei PNL (ALDE) Renate Weber privind Carta UE „Norme standard pentru libertatea mass-media în UE” a unui amendament care să interzică infiltrarea redacțiilor în statele Uniunii Europene[8]. Amendamentul a fost adoptat pe 21 februarie 2013.

 

Susa : Raportul FreeEx "Libertatea presei în România 2012" publicat de ActiveWatch


[1]„Băsescu: <>”, Realitatea.net, 4 ianuarie 2013.

 

[2] RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare, http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2013_47_ro.pdf, 30 ianuarie 2013.

 

[3] „Interviu cu George Maior, directorul SRI: Există centre de putere care vor să folosească SRI în bătălia prezidenţială din 2014”, Sabina Fati, Românialiberă.ro, 22 februarie 2013.

 

[4] : http://a1.ro/roantanamo

 

[5] https://www.crji.org/articole.php?id=4200 

 

[6]„Comunicat referitor la Raportul MCV: Libertatea de exprimare nu are nevoie de noi legi, ci de protecție”, ActiveWatch, ActiveWatch.ro, 30 ianuarie 2013.

 

[7] „Au început să dispară ofițerii acoperiți din România”, Cornel Ivanciuc, Cațavencii.ro, 14 martie 2013.

 

[8] „Parlamentul European a pus pe agendă interdicția infiltrării agenților sub acoperire în redacții”, ActiveWatch.ro, , 22 februarie 2013.

Linkuri sursă:


Comentează:







Distribuie:

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro), și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – iunie 2015).
Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org.
Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.